Manifest împotriva propagandei lânoase

Dacă tot am ajuns în sfera părului feminin, sau în domeniul biluţelor alcătuite din el, să analizăm, un pic, religia pe care doamnele şi domnişoarele şi-au format-o în jurul lăudabilei acţiuni de a te bărbieri, dracului, dacă eşti flocoasă ca o oaie! Să ne înţelegem de la început, nu am nimic cu ideea de a te defrişa, pentru că femeia-pădure sau Muma Pădurii nu mă atrag deloc, aşa cum s-a putut citi în articolul anterior. Dar, de aici şi până la a construi un cult animist în jurul cositului e cale lungă. Să privim problema sistematic.

Două fete se întâlnesc pentru prima oară. Îşi dau mâna sau se miros la cur, nu ştiu exact ce fac, încep să vorbească despre muzică sau despre vreme şi, după o îndelungată conversaţie constructivă de vreo cinci minute, încep să pălăvrăgească despre cum masacrează ele pădurea ecuatorială:
-Auzi, fată, dar tu cu ce te epilezi?
-Cu ceară, fă, dar e naşpa că doare ca pula!
-Hai fată, că pula nu doare dacă nu e de cal. Revenind, dar.. acolo, la subbraţ cu ce te epilezi?
-A, acolo, cu lama, ca să mă fac păduroasă, că mai sunt şi de-ăştia cărora le place jungla!
-Vai, fată, aşa şi eu, şi am încercat să-mi bag şi în cur lama, ştii, ca să se amortizeze când o iau la Nămoloasa, dar mi-am tăiat gaura curului, fată!
-A, eşti proastă, fă, în cur nu te razi, îţi îndeşi un dop de ceară şi-l smulgi sau dai cu cremă!
-Vai, dar crema aia pute!
-Păi şi curul tău pute!

Şi de la asta încep a se certa. Nu că noi, bărbaţii, nu am avea motive cretine de ceartă, dar nu cred că mi s-a întâmplat vreodată să mă laud unui băiat că am coaiele mai chelboase ca ale lui sau în ce sens îmi dau eu ture cu lama în jurul pulii. Nu pentru că pula mea ar fi vreun tabu, în fond, e domeniu public, poate să se suie cine vrea în ea, dar, aşa cum Primăria nu afişează strategiile de măturat căcatul de pe stradă pe toţi stâlpii, nici eu nu discut cu lumea despre cum tund eu gazonul din jurul catargului. Nu interesează pe nimeni la cât timp ies cu coasa la treabă, nu interesează pe nimeni dacă Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu Wa Za Banga (aşa mi-am botezat eu pula) este sau nu Yety sau Big-Foot şi, cu atât mai puţin, nu interesează pe nimeni ce pesticide folosesc sau nu.
Daţi-vă seama, enoriaşii mei scumpi, că ar suna ca dracu' să vorbesc despre amănuntele astea în public, dând detalii tehnice despre podoaba mea lânoasă. O femeie cu pielea netedă este frumoasă, plăcută la atingere şi mai sexy decât Jane of the Jungle. De ce trebuie să-mi strici tu, pizdă proastă, imaginea din minte, făcându-mă te compar, în mintea mea, cu un mamut, o oaie, un ştiulete de porumb sau un mărăcine? Atâta timp cât, dacă aş risca, prin absurd, să te ating, nu m-aş înţepa în tulee sau nu mi s-ar spânzura penisul de lianele de care ai agăţat harta de la intrarea în vaginul tău imens, eşti bună aşa cum eşti şi nu mă interesează cum erai înainte şi nici imaginea ta stând în baie, într-un halat odios, roz, cu o moviliţă de fire negre şi creţe la picioare. Cu atât mai puţin, nu îmi doresc să te vizualizez adunând toţi flocii ăia cu măturoiul, aşa că în cearcă să continui discuţia ta banală despre muzică, vreme, şcoală, astrofizică, teoria cuantică sau revenirea în tendinţe a culorii roz şi lasă-ţi secretele de budoar pentru cine pizda mă-tii vrea să ţi le audă. Oricum, nu le vorbi cu o tută pe care o ştii de cinci minute şi nu în prezenţa oamenilor!

Epica - Resign to surrender