Cum să-ţi faci civilizaţie

Urlă interneţii de frica războiului cu ruşii de parcă ar avea ei altă treabă mai bună de făcut decât să ne violeze nouă babele de Vaslui. Vine războiul şi carnea de tun nu e bine să aibă hepatită şi alte boli, de parcă nu te omoară obuzul dacă n-ai ficat, ce să zic! A, da, armata română e o treabă eroică, fără legătură cu adunătura aia de fraieri care s-a apucat să trădeze nemţii în ultimul resbel sperând că Stalin e vreun fraier care o să uite că românaşii au udat Caucazul cu sânge sovietic. Acum, după 70 de ani, ruşii iar au chef de bătaie, că doar n-au înfometat naţia ca să dezvolte arme nucleare doar de dragul de avea ce demonta mai târziu. Deci vine resbel şi, dacă-i nuclear resbelul, cam dispare civilizaţia şi se lasă iar cu paleolitic sau, ca să fim optimişti, cu Epoca Bronzului. Adică dispare semnalul de la telefon şi de la wireless şi trebuie să ne apucăm noi, ca oameni, să reînviem lumea moartă şi să refacem ce-am reuşit să distrugem cu atâta abnegaţie. Dar cum facem treaba asta?

În primul rând, o civilizaţie care apare din căcat trebuie să inventeze ceva fain. Ceva aşa de fain, încât celelalte adunături izolate de dobitoci obsedaţi de propriul pământ să se avânte la 100 de kilometri de casă şi să preia respectiva treabă. Cum e scrisul. Scrisul e mişto, dezvoltă creativitatea, face treburile uşoare, arată bine şi prinde la oameni. Oamenilor le place să scrie când n-au altceva mai bun de făcut în timp ce aşteaptă să le crească grâul. De-aia au islandezii literatură faină şi mai ales, de-aia o au de acum 1.000 de ani. Că la ei creşte greu grâul, dar nu-i bai, au ce face până se coace pentru că ştiu să scrie. De-aia au sumerienii literatură faină. 

Altă chestie pe care trebuie să o facă o civilizaţie este să îşi dea seama că are ceva de calitate. Adică să fie mândră de propria ei creaţie culturală, tehnologică sau militară şi să conştientizeze faptul că este mai sus ca neamurile din jurul ei pe lanţul trofic. Când îşi dă seama de treaba asta, neamul care vrea să fie creator de civilizaţie dezvoltă un simţ al datoriei de a înghiţi fraierii din jurul lui şi are şi capacitatea de a o face. Atunci câştigă respect şi lumea vrea să preia chestiile faine pe care le-a creat, cum ar fi scrierea, arta sau ideologia. De-aia şi-a făcut la 1185 Ioan Asan imperiu prin Balcani. Nu erau românii civilizaţi, erau bizantinii sursă de inspiraţie. Ei aveau imperiu şi le mergea bine, iar Ioan ăsta a crezut că dacă ai imperiu automat îţi scoţi neamul din căcat. Aşa că şi-a făcut imperiu, numai că nu a avut gura destul de mare încât să-şi apropie poporul de el. N-a avut ce să le ofere.

Treaba cu oferitul mă duce la a treia şi ultima treabă pe care o ai de făcut ca să-ţi faci civilizaţie. Este nevoie ca supuşii tăi nu doar să ţi se supună, dar să le şi placă s-o facă. Trebuie să fie mândri că fac parte din civilizaţia ta. Aici se poate face o confuzie între imperiu şi civilizaţie. Ei, bine, orice civilizaţie are un imperiu care o propulsează. Egiptul, Roma, China, Bizanţul, Spania, Anglia, America, toate au fost nucleul propulsor al unei turme de epigoni mândri de condiţia lor. Ei ştiau că se supun cuiva, că sunt expuşi abuzurilor, dar considrau că beneficiile plutitului în siajul imperiului lor compensează pentru dezavantaje. Trebuie să ai ce oferi, să ştii să ambalezi produsul tău şi să-l vinzi scump fără să-ţi faci reputaţie nasoală de zgârciob. Inteligenţa nativă ajută, dar simţul practic ajută şi mai mult. Imperiile cultivă mentalităţi pragmatice şi raţionale. Ele se propagă, elimină spiritualitatea şi credinţa oarbă şi duc la critică, inclusiv îndreptată împotriva creatorilor de civilizaţie. Atunci, civilizaţia cade şi lasă loc alteia. Da. Dacă vrei civilizaţie, trebuie să accepţi faptul că demersul tău este unul sinucigaş. O civilizaţie este ca o supernovă. Cu cât mai tare străliceşte, cu atât mai adâncă e gaura neagră pe care o lasă în urmă. Vrei un exemplu? Compară arabii din secolul al XI-lea cu arabii de acum şi mai vorbim.

Apropo, asta este o explicaţie foarte simplă a mecanismelor care duc la constituirea unei civilizaţii. Dar ăsta nu e un tratat de istorie sau de ideologie, ci un post de pe un blog de trolling. Dacă vrei ceva academic, citeşte cărţi şi lasă-mă-n pace ca să am timp să le scriu şi pe alea.

Tyr - Hold the heathen hammer high

Ză elienz ar cumming!!!

Pentru că e 2012 şi vine planeta Nibiru să ne violeze, împreună cu micii spermatozoizi Annunaki care, zice-se prin ceasloavele sumeriene, ar fi creat rasa umană, Licuricii noştri cei de toate zilele se opun. 

Circulă prin cercuri subterane ale netului (adică în afara căcaturilor politico-băsisto-pontiste la care se uită tot românul) o ştire potrivit căreia americanii s-au aliat cu chinezii şi duc o bătălie navală de proporţii, undeva în Pacific, împotriva unei forţe extraterestre "extrem de agresive" care-şi are baza sub apă. Asta spune un consultant militar al Statelor Unite, care explică monstruoasa alianţă americano-chineză prin faptul că grosul forţelor navale licuricioase sunt staţionate în Orientul Mijlociu, unde susţin Jidanland-ul în a lătra cu spor şi cu avânt socialist la vecinii persani din Iran. 

Presupunând că domnul consultant militar nu consumă fumuri şi substanţe ciupercoase "made in Norway", bag seama că, pentru State, e mai importantă ţinerea de mânuţă a Israelului decât apărarea planetei pe care, în mod ciudat şi întâmplător, şi americanii o locuiesc. 

Adică, se dă de perete uşa lui Obama. Michelle Obama se sperie şi se îneacă, apoi dă cu capul de faţa nevăzută a biroului din lemn masiv. Obama se face roşu. 

Un nene urlă din uşă: "Bă pulă, vin extratereştrii! Tsoukalos deja e în nirvana!". 

Obama: "Sunt antisemiţi? Nazişti? Arabi?"

Un nene urlă din uşă: "Nu, bă, îs verzi şi au boxeri cu inimioare".

Obama: "Fac scandal?"

Un nene urlă din uşă: "Vor să distrugă Pământul, cum ziceau mayaşii".

Obama ridică receptorul telefonului roşu. O idee sclipitoare îi descreţeşte fruntea asudată. Îi va trimite pe chinezi. Da. Chinezii cu puştile lor mititele, de plastic, şi gloanţele de plastilină. Bulangiii de chinezi care au mai mulţi dolari decât Statele Unite. Muiştii de chinezi care au falsificat medalia pe care-a primit-o cu premiul Nobel pentru pace. Domnul Lim Bin Coy e de acord să trimită o familie de chinezi falşi în Pacific, unde Creatorii noştri vin cu Judecata de Apoi, dar cu o condiţie: să vină şi americanii. Fix cum plănuise Obama: După ce toţi chinezii mor, topiţi în acid extraterestru, vin americanii cu armele cumpărate de jidani de la aceiaşi extratereştri şi salvează lumea. Cinci americani împotriva Apocalipsei: Chuck Norris, Bruce Willis, Van Dame, Schwarzenegger şi Stallone. Se vede treaba că au reuşit. Suntem salvaţi. Extratereştrii nu au distrus lumea. Toate religiile lumii au luat ţeapă. Apocalipsa nu a venit. Creatorii nu sunt atotputernici. Numai rastafarianismul are dreptate. Iarba e divină. Consultanţii militari ştiu de ce.

Coldworld - Tortured by solitude

Viaţă de mântuitor

Nu e uşor să fii Hristosu'. Lumea crede că e fain de tot să fii Dumnezeu, să abuzezi de oameni cum vrei tu, să pui copaci, să coci apocalipse... Nu e chiar aşa. Dumnezeii au o slujbă de căcat. Toată lumea te strigă, dar trei sferturi dintre ei o fac în timp ce se fut. Nu vor nimic, doar să te uiţi la pornache. Şi tu te uiţi, că doar Dumnezei suntem, nu baloţi de paie! Alţii vor să te fută. Apoi e partea cu rugăciunile. Tot norodul se roagă de tine pentru bani. Dacă aş da bani tuturor după cum cer, ar apărea situaţii gen "Şi Domnul a spus: Să fie inflaţie! Şi s-a umplut lumea de inflaţie". Ar fi aşa mulţi bani, că n-ar valora nimic. I-aţi pune pe foc, bă, ţăranilor, şi degeaba m-aş mai chinui eu să vi-i tipăresc! Plus că tuşul de Sfântă Imprimantă e cam scump şi cam greu de găsit. Şi, pula Mea, mi-e lene! 

Apoi vin alţii cu rugăciuni pentru putere de muncă. Pe ăştia îi mai tolerez, dar dacă ar avea putere de muncă ar ajunge nişte părăsiţi trişti, nişte salahori corporatişti sau şantierişti. Puterea de muncă e o ghiulea legată de gleznă. N-ajungi nicăieri aşa. Mi-aduc aminte vremurile când eram pe pământ. Toţi erau pescari, brutari, peşti, curve, jidani, soldaţi... Toţi voiau să fie Mesia sau să vadă unul în carne şi oase. Apoi am apărut eu, un tâmplar care n-a tâmplărit în viaţa lui, cu diplomă de Haret care va să zică, şi-am început a sta în cur pe pietre şi a pălăvrăgi intens. Am ajuns unde-am ajuns, restul e istorie. Deci, ca să pun punct chestiei cu puterea de muncă... Mai bine nu.

Altă chestie care pute a căcat în meseria de Dumnezeu e aia cu justiţia şi mila. Văd că nişte troli cu sutane au scris despre Mine că sunt mila întruchipată, dar şi organul suprem de justiţie. Da, mi se spune "Organul" din motive lesne de înţeles pentru cine mă cunoaşte intim. Da, îmi place justiţia şi aş vrea să fiu colegul lui Zegrean. Dar, dragii mei popi, voi aveţi aşa multe calităţi, că inteligenţa nu a mai încăput în codul vostru genetic. O judecată făcută sub imperiul milei e o pulă moale încercând să sature o curvă. Ah, Magdalena... Revenim. E ca şi când ai juca biliard cu o funie. Dreptatea se administrează cu intransigenţă. Şi, da, mi se rupe de oameni şi de umanitate. Există oameni de căcat, oameni de tot căcatul şi oameni de mai puţin căcat. Oamenii de mai puţin căcat sunt mântuiţi, de rest nu mă interesează. Să-i fute Satan în cur până borăsc căcat, din partea mea. De-aia am creat Infernul.

Mi se mai pune, apoi, în cârcă treaba cu învierea morţilor, cerul nou, pământul nou şi eu împărat, de parcă aş fi un bulangiu care nu mai poate după putere şi distruge universul doar ca să ajungă mare smardoi. Asta sună a mafiot. Eu sunt băiat bun, anarhist, pacifist... Nu-mi băteam pula de Imperiul Roman din dorinţa de a ajunge eu cezar. Doar mă enervau grav cu pretenţiile lor de superiori, când, de fapt, erau plagiatură după greci, doar că oleacă mai puţin certăreţi între ei. Cât despre morţi... Morţi de beţi, poate şi-i trezeam dându-le oţet pe la nas. Numai eu sunt imun la oţet. Sau poate că beau cel mai straşnic, pentru că pe mine chiar m-au crezut mort şi m-am trezit după trei zile într-o peşteră, cu bube şi păduchi laţi. Habar n-am ce-am făcut în zilele alea. Ăştia zic că aş fi ajuns şi prin tribunale. Îi cred, că fac urât la băutură. 

Dar sunt şi părţi bune când te cheamă Gizăs. Sună bine numele, stau bine pleata şi barba, lumea se închină la aparatul de tortură cu care ai avut de-a face la beţia aia crâncenă, toţi se aşteaptă să le rezolvi problemele şi, dacă pe tine te doare în pulă, ei arborează mutre triste şi umede şi purced la cotizat şi la pupat de morţi... Oamenii se aşteaptă să-i salvez de la nu ştiu ce căcat de păcat originar, că ar fi mâncat nu ştiu ce curvă un măr şi, abis, se simt ei vinovaţi. Eu le zic că da, îi salvez, că-s prea proşti să-şi dea seama că-s gata salvaţi şi că nu e vina lor că a mâncat aia fructe zăpăcite. Dar e mai simplu aşa, să trăiască ei cu iluzia că, fiind aparent buni, scapă de iad. Nu scapă. Raiul e mai plin de atei, agnostici, buddhişti şi satanişti decât de creştini. Ironic. Sunt un Dumnezeu ironic. Pace vouă. Şi nu uitaţi de măr! Nesimţiţilor! Cum a îndrăznit Eva să bage-n ea mărul? Nu vă e ruşine? E numai vina voastră, futu-vă Stalin!

Silent Opera - Selene

Veniţi de luaţi foc!

De astăzi începe săptămâna în care ortodocşii sărbătoresc, toţi, adică şi lipovenii, ruşii, basarabenii şi alte neamuri care stau prost cu calendarul, cum un nene care îmi imită aspectul fizic s-a chinuit ca un câine plouat călcat de camion, ca să ajungă pironit, ca un fel de starletă porno jidovească, de două bucăţi de lemn care au ajuns, între timp, obiect de lustruit limbi. Aceasta este povestea modului în care vreun miliard de oameni au ajuns să venereze un obiect de tortură. Dacă vă aşteptaţi din partea mea la un serial despre cum a pătimit Hristos, cum a ajuns el de la un pielea pulii cam nespălat la lider politic şi religios semilocal, cum autoritatea a încercat să-i îndese pula cea groasă a legii pe gât, cum el, cu abilitate, a respins-o şi a înviat comatoşi, a vindecat boli, n-a sexificat pe nimeni şi n-a fost homosexual, aici este locul. Locul în care nu veţi afla nimic din toate acestea. Astăzi şi numai astăzi îmi pierd vremea scriind despre epigoni palizi de-ai mei, gen Hristos. 

Cine a fost nenea ăsta? Să zicem că, dacă ar fi trăit astăzi, nu ar fi fost aşa de hipiot. Cred că cel mai apropiat de Hristos personaj contemporan este Anders Brevik, ăla de a împuşcat oameni mulţi prin Norvegia. Ăla mântuitor adevărat! Acum trăim vremuri directe, aşa că dacă vrei să trimiţi poporul la Dumnezeu îl trimiţi direct, nu stai să molfăi vorbe ani la rând prin deşert, doar - doar te-o asculta careva! Hristosul original a folosit mijloacele vremii: doisprezece pulărăi cam dubioşi, adunaţi de prin mahalalele Palestinei, atent aleşi pe criterii etnice să fie sigur omul că nu se trezeşte cu romanii în sânul micii lui secte. S-a apucat să povestească poveşti despre cum e bine să nu fii rău, despre morcov şi bici, despre grâu şi neghină, despre cum e OK să sugi penis latinesc în loc de pulă circumcisă, pentru că pe lumea ailaltă toată oastea îngerească va lustrui mădularul tău, în compensaţie. Adică nenea dădea speranţe false oamenilor, ştia oleacă de filosofie orientală, oleacă de oratorie, oleacă de medicină tot de prin Orient şi hopa! Habemus Regem, spuneau micuţii dubioşi analfabeţi şi inculţi care nu ştiau a pune întrebări, ci doar a se lua după cine îi pupa mai limbos şi după cine le dădea de băut mai cu artă. Şi, hai să vă spun eu una bună: beţi voi un kil de vin după ce aţi băgat o pită şi mai vorbim după. Beţie ca de la combinaţia asta mai rar obţineţi, dragii mei! În asemenea stare, întorci celălalt obraz dinainte de-a-ţi lua prima palmă!

Hai, acum, să vedem cum a crăpat mititelul ăsta, că mă lungesc prea mult şi mai am şi alte treburi în afară de a îmi ilumina publicul. Jidanlandul secolului I era un loc destul de nasol, cam ca acum. Problema erau, ca întotdeauna, evreii, care nu erau prea mulţumiţi de misiunea civilizatoare a romanilor. Drept urmare, se instaurase un regim represiv destul de nasol care încerca să înăbuşe din faşă orice tendinţe centrifuge. Adică să-i ţină dracului pe ăia la respect! Iar Hristos taman asta făcea, destabiliza sistemul, crea grup de crimă organizată, mai ales că mulţi băştinaşi îl vedeau pe el ca pe un rege al iudeilor. Regula era alta. Împăratul era sursa de coaie. Aşa că s-au dus guralivii cuceritori la cel mai fraier dintre lacheii mântuitorului, i-au dat o şpăguţă simbolică şi s-au luat după el. În timp ce Iisus îl suna pe ta-su să-i ceară vreo 20 de arginţi, să-şi ia nişte pateu de post până la bursă, Iuda, şpăgarul de mai sus, a performat un ritual gay asupra lui, sărutându-l cu pasiune. Ăsta era semnul la care le-a fost deschisă calea romanilor. Şi-au venit, l-au luat, i-au dat săpun, l-au gâdilat să-l scape, i-au luat carafa de vin, s-au îmbătat şi au borât pe el, l-au judecat, au mai băut oleacă, l-au bătut în cuie de un crucioi şi gata. Le-au ieşit evreilor din cap fumurile monarhiste. 

Acum, legenda zice că nenea nu s-ar fi dat dus aşa de uşor şi, căpos fiind, ca un jidan autentic, nu a crăpat din prima. Cu viclenie a aşteptat să fie pus în mormânt şi, după ce-a mâncat toate râmele de acolo, pentru energie, la vremea potrivită, a ieşit, cam adormit, cam nespălat pe dinţi şi cu ideea genială de a face pe înviatul. Asta i-a dat aşa de multă credibilitate, că în 40 de zile a reuşit ce n-a făcut în 33 de ani: să convingă o groază de lume că el chiar e fiul lui ta-su şi că va aduce decalotarea penisului după sfârşitul lumii. 

Crucea pe care a murit parţial a devenit simbolul rezistenţei, un fel de masca lui Guy Fawkes mai mare şi cu mai multe aplicaţii pornache, ziua de duminică a devenit Înviere, iar tot futaiul anal la care a fost supus de romani Hristos a ajuns prilej de adunări de babe prin biserici şi chiar imitatio Dei. Ce e aia? Păi, unora le place să imite ce-a făcut Hristos. Grupul lor se numeşte comunitatea gay. Sau Biserică. Depinde ce teorie vrei să crezi, că sunt mai multe adunături de-astea care încă mai bocesc după nenea ăsta. Bucăţi din crucea pe care-a fost el bătut în cuie se mai păstrează, zice-se, şi acum prin diverse locuri sacre, întru veşnica lor şmirgheluire cu buzele aspre ale celor ce cred fără a cerceta. În paralel, sunt şi filme porno în care călugăriţe cu sâni mari îşi îndeasă câte-o cruce de douăzeci de centimetri în pizdovagin. Şi de-asta, dragii mei, somnul vostru de după-amiază va fi întrerupt, o săptămână de acum înainte, de cloapetele ce cheamă enoriaşii la cotizaţie. Pardon. La sugăciune.

Sabaton - Cliffs of Galipoli

Am abandonat anarhia. Slavă ţie!

E a treia formaţiune politică din România, după USL şi PDL. Ghici, ciupercă, ce-i? Hai, sictir, nu-ţi vine în minte numele unui asemenea partid de tradiţie şi de viziune? Pe mine mă revoltă că nu e primul. De ce n-are susţinerea pe care o merită Partidul Poporului? Da, dragii mei, Partidul Popular, al lui Dănuţ cel care dă cu căcat în bogătaşi de pe yachtul lui de două milioane de euroi, este doar al treilea într-un sondaj recent. Şi pun pariu că dacă şi-ar spune şi creştin-democrat ar fi mult, mult mai sus. 

Mă gândesc să cer viză de Burundi dacă nu iese ăsta preşedinte şi dacă nu formează singur majoritate în Parlament. Eu vreau să aflu pe canale oficiale de toate futaiurile din budele Casei Poporului. Vreau să fie şerpilieni în Guvern. Vreau să dea Magda Ciumac din buci pe biroul prezidenţial. Dacă Statele Unite sunt conduse din Biroul Oral, de ce nu ar fi România condusă din Biroul Anal? Merităm şi noi asta! Merităm un viitor strălucitor, aşa cum am văzut în Idiocracy! 

M-a erecţionat programul lor politic mai ceva ca o dimineaţă de-aia în care mă trezesc în cort după ce mă culc în plapumă. Adică, omul a promis că dă toţi miniştrii afară din Palatul Victoria, le ia banii şi târfele şi le împarte cu norodul. Deja îmi cumpărasem vaselină pentru Elena Udrea, să am când o fi să-mi vină rândul la Marea Poştă Naţională, pentru ca acum să aflu că investiţia mea e în pericol, Partidul neavând decât vreo 16% dintre voturi. 

Dragii mei conţărani, votaţi-l, că Oteveul, odihnească-se în pace, futu-i Adolf de peştilieni care l-au închis, era o fereastră spre gloriosul viitor pe care ni l-am câştigat printr-un mileniu zbuciumată istorie! Încă de când scria Ştefan cel Mare despre scârbavnice mădulare date la "reţe" lumea ştia care-i calea firească de evoluţie, pe calea unui imperiu mai milenar ca al principalului producător de săpun de la începutul anilor '40. 

Daţi-i Diaconescului ce-i al Diaconescului, adică şansa de a cuceri Basarabia, Rusia şi Statele Unite ale Mexicului, de a transforma o garsonieră bucureşteană în capitala Imperiului Galactic, de a vinde pietre de moară pe post de lingouri de aur ca să plătească românii cu 100.000 de euro pe zi numai ca să stea degeaba etc! Este o erezie să nu plăteşti gras poporul român pentru treaba la care se pricepe cel mai bine, adică înalta artă arcană a frichipulaţiei. 

Când închid eu ochii şi-mi imaginez viitorul patriei, conduse de Diaconescu, mă gândesc din ce în ce mai serios să abandonez anarhismul şi să jur credinţă unui asemenea despot luminat cum altul n-a mai fost. Glorie Celui ce va să ne păstorească pe căile neasfaltate ale Ridicării din Căcat! Glorie celui care va înlocui Discovery Channel cu televiziunea cu circuit închis, filmată prin camere de supraveghere instalate în căcăstorile publice ale ţării! Nu vreau să mai văd cum bea Bear Grills pişălău, vreau să văd cum scriu poponauţii anunţuri matrimoniale pe faianţă şi cum se cacă florăresele! Eu votez Dan Diaconescu. Tu ce pizda mă-tii mai aştepţi?

Nox Arcana - Night of the Wolf

Şi hoiturile se excită

Am să vă spun o mică povestioară ca pula. De ce ca pula? Pentru că a circulat din gură în gură. Se făcea că venea Paştele. Paştele anului Apocalipsei... Da, mai e vreo lună până atunci, dar mutrele bisericeşti deja exploatează, din spatele sutanelor şi basmalelor, acest pilon al industriei spălătoriilor de creiere. Conferinţe peste conferinţe, care mai de care mai pseudoştiinţifice, ascund sub titluri academice sesiuni prelungite de îndobitocire şi pregătire pentru şederea de-a dreapta Tătucului. Mortăciuni apetisante pentru bătrânele scămoşate, neepilate pe limbă, sunt purtate din sală în sală spre a-şi îndeplini misiunea de jucărele sexuale. Undeva în Iaşi, s-a ţinut slujba sau conferinţa înalt prea academică "Cu Hristos în celulă", despre cum scăpau deţinuţii de prin pârnăile comuniste săpunul întru Hristosul veşnic vigilent care-i viola cu revelaţia puternic învârtoşată. Toate bune până vine pauza de cafea, ţigară, călugăriţă sau autoflagelare, după gust. Din sală, glasul clerical al unui popă vajnic urlă din tot drobul că moaştele aduse acolo ca material didactic, pentru a ilustra dosnicele datini prizoniereşti, au început a se căca mir. Apăi, nu ştiu alţii cum sunt, dar eu mi-aş băga penisul în mirul lor, că-mi strică bunătate de cartofi prăjiţi. Nu-i bun decât la parfumat tufărişuri trecute de prima tinereţe, în speranţa vreunei limbuţe rătăcite care nu trebuie intoxicată de miasmele sfintei nespălări. Clar, şi mortul sau moarta s-a udat abundent la auzul atâtor vorbe pornoase şi la simţirea atâtor pupături de îndoielnică evlavie necrofilă. Iar cioclii cei bărboşi au fost oamenii potriviţi la locul potrivit, de membri ai selectului club al celor ce-au văzut Ejacularea Post Mortem! Să ne frecăm organele genitale întru Aleluia, căci mare minune s-a petrecut acolo!

Să ne întoarcem cu un an în urmă. Alt Paşte, alte conferinţe, alte moaşte. Iar pauză de mirungere, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Iar glas grav de bas deturnat către cele dubioase. Iar orgasm necro, taman când se vorbea despre Hristoşi bine fixaţi de cruci supradimensionate. Mie mi se pare că mortăciunile astea se excită foarte ciudat, aşa, în văzul lumii, taman când juisarea lor e mai de efect. Adică, uite aici scenariu: preasfinţiţii şi preafericiţii sunt conştienţi că nu prea se uită decât penisurile în gura lor. Nu că nu le-ar plăcea, dar prea multă ciclopime şerpiliană strică, iar puţină varietate nu se poate refuza. Au nevoie de subtitrare, de efecte speciale, de sânge sau, în cazul nostru, de ulei puturos. Popi şi profani se unesc într-un scop comun: pauza. Cei din urmă ca să plece la un sacrificiu de capre, cei dintâi ca să calce pompiţa cu mir şi să-şi aducă auditoriul înapoi, momindu-l cu o orgie necro mai ceva ca la catolici, să vadă ei, papistaşii dracului, cine-i mai plin de duh dintre duhnitori! Şi treaba funcţionează an de an, căci scurtă e memoria celor săraci cu duhul care moşteni-vor, zice-se la Scripturi, Împărăţia Cerurilor, cu Gagarin cu tot!

Ce concluzii aş putea să trag eu din toate cele istorisite mai sus? Parcă n-am cuvinte, sunt uimit de asemenea miracole ce se petrec în preaşma Sfintelor Sărbători de Paşti. Mi-aş da căciula jos de pe cap ca să-mi acopăr erecţia legendară ce mă aduce mai aproape, ca stare, de sfinţişorii defuncţi care încă mai sunt gerontofili. Dar, vai, eu am alte preferinţe sexuale! Eu nu vreau să mi se scoale mătărânga după ce crăp. Planul e să fac suficient sex în timpul vieţii, ca să nu-mi mai trebuiască şi de sub pământ. Nu de alta, dar nici nu aş simţi nimic, nici nu mă atrage să-mi gâdile vreo octogenară MILF-oasă organul pulos cu mustaţa ei stalinistă. De reţinut, însă, că încă mai trăiesc printre noi personaje care cred că există futai şi după moarte, într-o deşartă speranţă născută din creştinescul viol conjugal, adică din îndeplinirea datoriei de noapte fix când are pulărăul transpirat chef... Îmi pare rău că nu pot salva lumea, dar încă nu mi-au venit rezultatele testului psihiatric de care am nevoie pentru permisul de port-armă.

Turisas - Rex Regi Rebellis

Să ne iubim căcatul

Acesta nu este un îndemn coprofil, ci unul patriotic. Trebuie să ne iubim muma care se alăptează din tot ce putem noi face. Să iubim Europa! E un tărâm binecuvântat. E cea mai mişto invenţie de la căcatul de pe ciuci încoace. În primul rând, Europa este un material foarte bun conducător de belirea pulii în sens descendent şi annilingus în sens ascendent. Uite, de exemplu, Germania. E o ţară mare şi frumoasă, cu experienţă în industrie, tehnologie, educaţie şi gazări. O băşină fâsâită din partea neamţului gazează tot ce-i pe la sud-est, din Grecia până pe la Vaslui. Acum, friţii vor să scape de Euro şi să revină la marcă. Abia aştept să rămână MUE (Moneda Unică Europeană) fără principala vacă de muls. Poate o să ne folosim şi noi moneda, că pe nădejdea ăstora o să ajungem să futem leafa lunară pe-o muie cu dinţi galbeni prin spatele gării. În sens ascendent, situaţia e cunoscută de toată lumea. Nu stau să detaliez. 

De fapt, tot ce am scris aici există pentru că stau de vreo săptămână şi ceva cu postarea asta nefinalizată. Între timp, a făcut şi vestigiul regal 90 de ani. Păcat că nu mai domneşte.  Avea şanse mari să bată recordul de domnie deţinut de Ramses al II-lea. Clar, moartea e monarhistă. Trăiască-ne regele, ca să mai aibă preşedintele şi altă distracţie în afară de genocid şi recensăminte de trucat. Şi gata, că mi-e somn.

Hollenthon - Lex Talionis

Şi psihopaţii pot fi sfinţi

Există o mare discriminare împotriva ucigaşilor, violatorilor, necrofililor, pedofililor, canibalilor, torţionarilor şi altor valori ale societăţii. Din cauza asta, bieţii copii îşi găsesc modele în ţigani, manelişti (care tot o subspecie de ţigani sunt), târfe, Băsescu, Eminescu, Beethoven şi alte scursuri. Cum rămâne cu bieţii dezaxaţi? Cum rămâne cu spiritele libere? Cum rămâne cu cei pentru care sângele, groaza, lacrimile sau moartea sunt Viagra? Ei sunt demonizaţi. Ceea ce e o mare prostie, pentru că şi psihopaţii pot fi nişte oameni sfinţi şi pot ajunge în Rai. Acolo sunt îngeri. Cât mi-aş dori să îndes un par în curul unui înger şi să-mi fac din el acadea pentru pulă! Şi ştiu că şi tu ai fantezii sexuale cu ei, aşa că uite ce ai de făcut, iar Moise s-ar putea să dea un like pe Facebook.

1. Cinsteşte ziua de duminică. Ce poate fi mai plăcut decât un viol duminical? Dumnezeu n-a lucrat duminica. El s-a dus la futut. El a făcut foc şi pucioasă pe care s-o arunce asupra oamenilor. El a crăcit sfinte şi sfinţi.  De ce n-ai face-o şi tu?

2. Nu râvni la femeia sau la măgarul altuia. Mai ales la măgar. Ia-le pur şi simplu. Obligă femeia să facă sex cu măgarul şi aproapele să se uite. Ejaculează pe aproape sau pe femeie. În niciun caz, nu ejacula pe măgar, pentru că s-ar putea să-ţi întoarcă favoarea.

3. Nu păstra victimele doar pentru tine. Fă-le poştă cu aproapele tău, împarte-le şi duşmanilor, mănâncă-le în grup, fă labă cu Mâna Moartă greşiţilor tăi precum şi ei fac muie cu Gura Moartă ţie.

4. Nu discrimina! Omoară şi ţigani, şi unguri, şi leproşi, şi poponari, şi femei, şi bărbaţi, şi pedelişti! Toţi suntem egali în faţa toporului, a drujbei şi a lui Dumnezeu!

5. Nu lăsa victimele să fie duse în ispita altor psihopaţi! S-ar putea să rămâi fără bucăţi puturoase de hoit şi fără puroi la borcan, caz în care nu vei putea să mai fii milostiv şi să dai celor mai puţin avuţi ca tine din puţinul tău cu greu câştigat.

6. Să fii fericit dacă ţi-e foame, căci din două fetiţe inocente te vei sătura şi tu, şi aproapele tău. Şi dacă vrei şi un desert, te vei sătura şi mai bine din aproapele tău.

7. Nu curvi. Preacurveşte, că cimitirele şi-aşa sunt prea pline!

Mi-ar mai putea veni idei de lucruri pe care le poţi face ca să participi la Sfânta Facere de Poştă şi Creieri pe Norişori de Apoi, dar şapte sunt destule, iar şapte e un număr bisericesc. Următorul număr e abia 40 şi mi-e lene să scriu atât.  Ferice de cei psihopaţi, căci al lor va fi festinul canibalic!

Garmarna - Liten Kersti

CopROmania

Acesta va fi un text scurt. Văd că astea sunt mai citite. Dar nu la fel de citite ca cele despre căcat. Statisticile şi o discuţie foarte serioasă cu Diana m-au făcut să descopăr adevărul absolut. Nici eu, nici Dumnezeu nu suntem dumnezei, ci căcatul. Românul iubeşte să se cace. Se şterge la cur şi se uită pe hârtie, ca şi când ar citi cea mai tare carte. Se uită cu regret la vârtej când trage apa. Se excită când îi trec degetele prin cur-papier. Şi nu pentru că-şi atinge sfincterul, ci pentru că degetele lui se încununează cu opera maro. Dă bani să-şi publice părerea când Biserica OTV îl întreabă dacă Cioacă s-a căcat între Rucăr şi Bran. Caută, disperat, pe Google "jocuri cu căcat", al căror singur teoretician sunt eu, tot un român. Se uită cu delicii la "two girls, one cup". Căcatul este viaţa noastră. De ce ne mai întristează că ne scăldăm într-o piscină cvasidiareică, ţinând gurile larg deschise? Plătim ca să ne căcăm! Şi adevărul e că-i chiar plăcut să simţi demonii ieşind din tine şi pleoşcăind în hazna. Căcarea este exorcizare. Este apoteoză. Este Înălţare. Este orgasm. Este sentiment mistic. Este calea spre mântuire.

Şi, ca să fiu aleator ca întotdeauna, mă gândeam că moşul care a prezis Apocalipsa aia de pe 21 mai a făcut atac cerebral. Păcat, el furniza apocalipse de calitate. Le-am supravieţuit tuturor. Dacă urmaşul lui va produce apocalipse nasoale, care se vor întoarce împotriva mea? Sunt adânc rănit de vestea asta. Cred că m-am constipat.

Ordo Funebris - La Danza

Noi pe cine ne mai căcăm împrăştiat?

Nu ştiu de ce, dar nu prea îmi mai vine să mă interesez de căcaturile care se întâmplă în afara propriilor mele interese. Mai exact, îmi duc miserupismul epic, care m-a consacrat, un pas mai departe. Da, chiar e mai mişto să nu-ţi pese decât să te inflamezi, să-ţi faci pula poştă şi să te culci. Producţia de conserve de bebeluşi morţi a maternităţilor din ţară scade? Fain, îmi cumpăr pate de ficat sau conserve de peşte şi-mi fac schiuri din sicriele bebeluşilor voştri şi beţe din coastele distinselor mămici. Sindicatele sunt mobilier şi, vorba unui coleg de facultate, dacă, în timpul demonstraţiei, văd un semn cu "nu călcaţi iarba", ocolesc, încolonaţi, cele trei fire de iarbă care habar nu am cum au crescut acolo, pentru că oricum nu a stat nici dracu' să le planteze. Primul ministru... Risipă de cofeină şi ţigări să mai vorbesc de el. Prostituţia nu se legalizează nici de data asta. De parcă asta ar fi vreo piedică în calea prăpăstiilor rozalii de închiriat cu ora. Da, am scris nişte rânduri despre tot ce decade şi nici măcar n-am părăsit Rromânia (al doilea "r" este, ca de fiecare dată, intenţionat. Orice asemănare cu ciori... pardon, personaje reale este pur întâmplătoare). 

Băi, dar există ceva ce, în ţărişoara asta, proliferează. O industrie se dezvoltă mai ceva ca producţia pe hectarul de hârtie din vremea celui al cărui nume stârneşte ejaculări precoce. Mă refer la meşteşugul violatului de babe. De ceva vreme, sportul naţional al nostru este lăbărţarea fâlfâitoarei. Împănatul flopăitei. Înţelegeţi voi... Da, dar cred că se formează o echipă naţională de violat babe, care vrea să participe la următorul campionat mondial. Vasluiul a primit o lovitură gravă de la Prahova, unde o babă care, pare-se, are o experienţă de Jedi în a fi futută cu japca pe la colţuri, se autoproclamă evaluator de violatori, dacă aţi mai văzut aşa ceva. Şi aţi văzut, că sunt sigur că n-a ratat nimeni hoaşca nemulţumită că şi-a dat un bou drumul pe lângă ea, de parcă toţi am fi Shaquille O'Neal să dăm slam dunk-uri la semn! Şi nici măcar nu a feştelit-o pe faţă cu... cremă antirid. Ce ruşine, băi! Dar pe vecine de ce le siluie grija de "huoooooooooooo, curva aia!"? De ce e nevoie ca vecinii să aibă o părere despre ce pula mea fac eu în casa mea? Sau baba-n casa ei. Sau Viorel în pizda babei. Sau pe lângă, ca în nefericitul caz de faţă. Şi capacul tot cvasivictima l-a pus: "Pe ele nu le violează nimeni, că ie proaste". Da, să ştii că dacă faci acordul între subiect şi predicat nu te fute nici dracu'. Ups! Ar trebui să scriu mai agramat, că mă dau de gol sau ceva. 

Peisajul cu care mi-am început aberaţia este completat de baba care se mândreşte cu faptul că vrea lumea s-o violeze. Asta e lumea pe care o văd. O lume în care faci campanie publicitară propriei tale pizde care abia aşteaptă să-i fie forţate porţile de cineva care ştie unde se bagă pula. O lume în care un bărbat îşi dă drumul prea devreme... peste o mortăciune de 65 de ani! Tataie, dacă era Angelina, Zeta Jones sau profa de arheologie ce mai făceai? O lume în care violatorii îşi fac labă lângă gura victimelor. O lume în care "etnic român" înseamnă cetăţean străin. O lume în care-mi bag pula. Şi nu-mi dau drumul în ea nici după ce-i fac franjuri vaginale. Sunt un fan al progresului, nimic nu mă amuză mai mult decât să văd cum tot mai mulţi oameni se fac de căcat. Toate lucrurile astea mă vor lăsa şomer. Sincer, de cine sau de ce-mi mai bat eu penisul epic aici, dacă totul devine atât de evident şi nu mai există o ironie subtilă de scos la suprafaţă? Totul este în văzul nostru, cine se expune la muie şi-o dă singur. Nu mai primesc centrări. n-am de ce sări la cap. A, da! Şi vreţi să vedeţi cum lumea-şi dă muie până-n stomac de una singură? Există unii oameni care, de tari în pulă şi lânoşi între coaie şi cur ce se cred, îşi dau capete-n gură doar ca să atragă atenţia, dar nu fac decât să scuipe dinţi în oamenii nevinovaţi. Şi să nu mergem mai departe.

Arany Zoltan - Morfa Rhuddlan

România supt Dan Diaconescu voievod

Mă plimbam zilele trecute pe o stradă circulată din Iaşi şi am dat peste sediul organizaţiei judeţene a Partidului Poporului. Pentru cine nu a auzit de măreaţa formaţiune politică... Muie, citiţi-l pe Zoso că nu stau să vă explic teoria chibritului. Acum, că suntem doar noi, pot să vă spun că, în geamul partidului (sau Partidului) trona o mare foaie cu care m-aş fi putut şi eu înveli, şi, credeţi-mă, sunt al dracului de lung, pe care şedea scris hrisovul lui DD sau platforma-program a pielii pulii politicii României (ce de genitive!). Adică, pe-nţelesul... poporului, ce va face Diaconescu dacă va ajunge preşedinte al României.

În primul şi-n primul rând, DD va fi un dictator infect. Nu de alta, dar nu s-o aştepta să aibă vreo susţinere în Parlament. Vrea să fie un fel de despot luminat, care va munci voluntar alături de Guvernul său. Da, una dintre prevederi spune că toată floarea cea vestită a guvernării va munci în regim de voluntariat. Cum pula lui Burebista se aşteaptă cineva ca un prim-ministru care nu primeşte nimic pentru munca lui să nu fure? Numai oteviştii ştiu asta. Odată completată organigrama de voluntari, Diaconescu se va apuca de treabă. Va da bani poporului mai ceva ca Gigi Becali. Din profitul Companiei Averea Poporului. Poftim? Bani? Sub titlul de dividende, chiar. Adică vom fi, cu toţii, acţionari. Dacă dă faliment firma sau fuge cineva în Congo cu banii, am belit penisul. Diaconescu va mai construi şi case pentru popor, cu o chirie de zece euro. În vreo cinci mii de ani, poate se amortizează investiţia asta a lui. Statul va cumpăra şi pământul nelucrat. Frate, cu ce bani aveţi de gând să faceţi asta? Uite cum va arăta România:

Vom avea un Partid unic care va face ce va vrea zeul mercantilismului de doi lei, vom putea cumpăra bilete la meciuri şi execuţii publice, vom avea televiziune unică, adică OTV, care, probabil, se va difuza peste tot, inclusiv pe străzi şi în tramvaie, dezbaterile politice vor fi făcute pe marginea unor teme ca Elodia sau măciuca lui Ciumac, în Parlament vor putea intra numai femei cu ţâţe mari şi goale, Guvernul va fi cea mai mare casă de producţie pentru filme porno cu copii, iar ziua naţională va fi ziua lui Dan Diaconescu. Vom ajunge un fel de Imperiu Roman de secol trei, dezorganizat, aproape dezagregat, împărţit şi, mai ales, anarhic (în sensul rău). Şi, ştiţi de ce mi-e mie frică? Să nu câştige, dracului, muistul alegerile, pentru că ţara pute de sugălăi de pulă care îşi fac din lăbar un fel de zeu omnipotent care este, în minţile lor atrofiate, unica noastră speranţă. Da, a noastră, inclusiv a noastră, celor care abia aşteaptă o viză de State!

Epica - Deconstruct

2012

Este 21.12.2012. Ultima pagină a jurnalului meu. Pe fereastră, se vede o apocalipsă mare şi verde care înghite, încetul cu încetul, tot ce există. Rânjeşte apocaliptic. Mă întreb de ce nu vine pe 21.12.2112. Arată mai apocaliptic data asta. S-a născut din lene chestia aia care vine. Mayaşul care a stat să scrie calendarul ăla s-a sictirit, pur şi simplu, de înşirat zile. Ştia că nu mai prinde nimeni din civilizaţia lui ziua asta. De ce ar scrie ceva pentru nişte oameni pe care nici măcar nu are posibilitatea să-i fute? Calendarul mayaş era o metodă de agăţat. Intra omul în bar, cerea o tequilla şi-i spunea mayaşei bune cu draci de lângă el: "Pisi, eu am făcut calendarul ăla bengos". Şi pisi îşi imagina că e vreun potent musculos care pozează, în stare de semierecţie, prin calendarele sexy pentru târfe femei. De fapt, era un slăbănog rahitic cu pula mare care, până ajungea la moţul erecţiei, leşina lângă tipa de lângă el. 

Ce e drept, multe lucruri s-au întâmplat până astăzi. Marş, fă! Scuze, venise apocalipsa să mă întrebe dacă am terminat. Revin. Semnele s-au adeverit. Cel mai înalt jucător din NBA a fost chinez. Cel mai bun rapper a fost alb. Cel mai bun jucător de golf a fost negru. Ştiau americani ce ştiau când au descoperit semnele astea. Alea biblice erau expirate. Lăcustele pot fi măcelărite foarte uşor trecând cu avionul prin ele. Ciumă nu mai există decât în laboratoarele băieţilor de la CIA. Cu broaşte nu prea mai plouă, din cauza secetei... Nu e destulă apă în nori încât să se formeze lacuri cu stuf şi broaşte căzătoare. Trebuiau alte semne mai realiste. Americanii rasişti au ales un preşedinte negru. Românii au intrat în Uniunea Europeană. Cea mai şmecheră economie din lume este una comunistă. Un criminal de război a ajuns papă. Maica Tereza s-a descoperit că a fost târfă. Iepuraşii roz de pluş s-au dovedit a fi malefici. Trebuia să se întâmple ceva. Mai stai, zdreanţo, că nu mori pentru câteva minute! Apocalipsa devine din ce în ce mai apocaliptică. Acum, roade, liniştită, un copac cu oameni în el. Parcă ar roade oase sau ceva. Cred că nu se simte foarte bine. Vorbea mai devreme la telefonul apocaliptic cu Holocaustul. Am înţeles că-l întreba care e leacul pentru intoxicaţia cu ţigani. Holocaustul s-a oprit, în cele din urmă, deci cred că supravieţuitori vor fi ţiganii. Ei vor fi poporul biblic care se va desfăta fără de păcat pe un pământ nou, sub un cer nou. Probabil că se abrogă cele zece porunci, ca să nu mai fie ei păcătoşi. Apocalipsa a intrat în casă. Începe să miroasă pe aici, cred că vrea să facă pipi. A văzut ceva. Roade masa. Stai, fă, că am o vază din vremea dinastiei Ming acolo! Poate o dărâmi! Adu băţul! Nu vrea, curva. Are ceva cu masa aia. Bag pula, mi-a spart vaza. Mă duc să mă lupt cu... Doamne, nu e femeie! A scos o pulă apocaliptică şi se îndreaptă cu ea spre mine. Cred că e gay. Oare nu a lovit nici o femeie? Ce scârbos, îmi dă cu ea pe la nas şi pute a brânză. Vai, cred că îmi aplică Futaiul Apocaliptic. Cred că mă duc să mă lupt cu... AAA!!!

Apocalipsa la butoane. Am avut cel mai mişto futai. După care l-am mâncat pe fraier. Tu urmezi, pregăteşte săpunul!

Apocalyptica - Bittersweet

Lenea înseamnă progres

De ce scriu la ora 2 după-amiaza? Pentru că mi-a fost lene să scriu mai devreme. Am dormit până acum o oră. Dar lenea m-a odihnit. Dacă aş fi fost somnoros, nu că n-aş fi, probabil că n-aş mai fi scris. Oamenilor le era lene să încordeze coşcogeamite arcul ca să vâneze mamuţi, şobolani roz sau rivali. Aşa că au inventat puşca. După care li s-a făcut lene să încarce puşca după fiecare foc, aşa că au inventat mitraliera. Li s-a făcut şi mai lene, ajungând acolo unde mişcatul mitralierei de la stânga la dreapta, pentru defrişarea rândurilor de inamici, a devenit un efort suprauman. Aşa că au inventat tancul şi Audi Q7, defrişatoarele supreme de cretini.

Altor oameni le-a fost lene să calculeze pe hârtie ecuaţii care, oricum, nu le foloseau la altceva decât să ajungă ţintă pentru muie prin şcoli. Au inventat abacul. Le-a fost lene să mişte din degete, aşa că au inventat calculatoare. Acum, lenea de a ieşi la o plimbare se refugiază în joculeţe gen World of Warcraft, unde stai în pat sau cu curul plat pe scaun şi te plimbi prin păduri pline cu iepuri ucigaşi.

Aceeaşi lene, manifestată acut la urcarea scărilor, a dus la apariţia liftului. Lenea de a umbla pe străzi lungi ne-a făcut să facem casele una peste alta. Da, de-asta stăm la bloc, nu pentru că am fi cine ştie ce orăşeni evoluaţi. De altfel, la ţară, oamenii muncesc mult. Cantitatea de lene de la ţară este mai mică decât cea de la oraş, aşa că la ţară casele sunt mici, rare şi făcute din căcat. Câtă motivaţie îţi trebuie să colecţionezi atât de mult căcat încât să-ţi faci casă din el! 

Partea urâtă este că lenea asta ne-a făcut mai comozi. Ne-a adus mai jos de Paleolitic, după cum am demonstrat acum câteva săptămâni. Acum, nu mai suntem în stare să ne demonstrăm superioritatea biologică pentru a obţine un futai. De fapt, cu cât eşti mai leneş şi mai neajutorat, cu atât fuţi mai mult. Dacă mergi pe jos, te duci acasă şi faci o lăbuţă. Dacă mergi cu un Mercedes, faci sex nebun. Invariabil, produci fel de fel de chestii mici şi urlătoare cărora le spui, cu mândrie, copii. Copiii tăi vor fi şi mai idioţi ca tine. Dacă va veni Apocalipsa - şi va veni - ei vor crăpa primii, nu din cauza americanilor care vor fi declanşat-o, ci din cauza propriei neajutorări. De unde să facă ei rost de mâncare, dacă nu vor mai exista supermarketuri? Să vâneze? Păi de-aia a apărut, în Neolitic, arcul. De-aia a apărut, în Evul Mediu, puşca! Să nu ne mişcăm cururile superioare prin pădure ca să ne batem parte-n parte cu ursul. Nimeni nu are şanse în faţa ursului. De fapt, sunt oameni pe care-i face de căcat un popândău. Cum? Ţi-e foame. Foarte foame. Vezi cum iese din pământ ca banul din bancomat un cap de popândău. Ai încredere în reflexele tale, că poate ai fost portar la viaţa ta şi ţi-ai luat câteva mingi în mutra de puturos. Te arunci spre popândău. Lumea ta e popândăul. Dar el e mai şmecher, se bagă la loc şi tu nimereşti cu capul într-o piatră. Mori ca un erou necunoscut.

Aşa va dispărea specia umană. După un cataclism care ne va arunca înapoi în Epoca de Piatră, vom crăpa în accidente petrecute la vânătoarea de popândăi, iar popândăii vor învăţa, din lenea de a căuta morcovi, să vâneze şi ultimii supravieţuitori. Apoi, din lenea de a ne fugări pe câmpii, vor inventa arcul, puşca, mitraliera, tancul... 

Kataklysm - The last effort

Manifestul Partidului

Chiar aşa, de ce trebuie toate partidele să aibă nume? Cine stă să ţină minte nume gen "Partidul Popular Social Democrat pentru Înfigerea Penisului în Cur"? Votaţi partidul! Luaţi de rumegaţi programul nostru politic.

Noi suntem Eu, pentru că acest partid nu are nevoie de membri!
Susţinem exterminarea elementelor inumane din societate, de genul ţiganilor infecţi (pentru cei neinfecţi avem tot respectul şi, în cazurile indecise, rezervaţii), poliţiştilor care patrulează noaptea şi te suspectează de port ilegal de coaie şi ursuleţilor de pluş.
Susţinem creşterea economică prin legalizarea târfelor, traficului de arme, ierbii şi prin băgarea în amanet a obiectelor bisericeşti din aur. Popa poate să ardă haşiş tămâios şi într-un lighean de rufe cu lanţuri.
Promovăm statul anarhist şi prima măsură de reformă va fi desfiinţarea şi incendierea instituţiilor, sediilor şi personalului din administraţie, armată etc.
Ne dorim afirmarea ţării pentru ce este ea mai bună: calitatea de curvă a celorlalte ţări. Adică, dacă tot punem curul la bătaie, să ne căcăm înainte, ca să le văruim maro penisul vecinilor noştri europeni sau nord-atlantici!
Vom încerca instaurarea unui regim total diferit de cel de acum, care a dat faliment în toată lumea şi cică e nasol. Încă nu ştim ce regim, dar, clar, vor exista deţinuţi politici care să facă drumuri în Columbia, în schimbul mărfii pe care o importăm de acolo.
Vom legaliza crima, violul şi pedofilia cu vagaboande de 12 -13 ani care arată şi se îmbracă exact ca nişte curve cu mare vechime.
Vom construi locuri de futut în toate marile oraşe, comune, sate şi cătune.
Vom mânca porcii din curtea voastră!
Vă vom da găleţi şi pixuri mişto în campanie, deci tot ce scrie mai sus n-are nici o importanţă. Sunt sigur că până şi ţiganii infecţi şi alte ţinte ale exterminării, care vor beneficia de o surpriză când le va ciocni un om cu un puşcoci la poartă, ne vor vota, doar ca să moară cu un pix mişto în buzunar. Ce uşor sunt de manipulat oamenii, mai ales pentru faza cu exterminarea jegurilor ălora! Dacă sunt în stare să isc o revoltă împotriva mea, pot să isc şi una pe care să o conduc împotriva cui vreau eu. Eventual, gramaticii de baltă, curvelor infecte, ţărănoilor ajunşi mari orăşeni sau, în general, oamenilor a căror moacă merită să fie îndesată într-un cur.

Milow - Ayo Technology

Mămăliga, hailendăr de România

Mi se făcuse foame peste noapte. Foamea nocturnă este cea mai nenorocită foame. Nu-ţi poţi găsi liniştea până când stomacul nu-ţi este bine burduşit. Eu, unul, parcă sunt vârcolac. Da, ştiu, teoretic, nu este sănătos să bagi în tine la trei dimineaţa, dar e decizia mea, aşa că alinierea la perete şi gura deschisă! 

Am făcut, deci, supraomenescul efort de a mă da jos din pat. Am căutat ceva bun şi care nu trebuia gătit, pentru că nu fac parte din categoria deranjaţilor psihic care gătesc la ora aia. Am fost mai uşurat ca după futai când am descoperit un zăcământ de mămăligă! Uscată, decolorată, cam tare, cam veche, dar comestibilă, mă aştepta numai pe mine, exista pentru a fi scoasă la lumină şi valorificată! Şi am început eu să gândesc, pentru că mâncarea mereu îţi dă idei. Mămăliga e bună şi după două zile, uscată, prăjită sau coaptă în cuptor. Mămăliga este mai eternă decât zeii. Când specia umană va da mult aşteptatul colţ, va lăsa în urmă tone de mămăligă pe care o vor consuma carcalacii de bucătărie. Vă jur, carcalacii de bucătărie dopaţi cu mămăligă uscată sunt viitorul! Ei vor crea noua tehnologie şi Noua Ordine Mondială, dacă nu cumva au început de acum. Obama are un borcan cu gândaci pe care-i îndoapă cu mămăligă şi care-l sfătuiesc ce să facă el cu America şi cu lumea. Iranul va fi atacat cu bombe nucleare pentru că un gândac va ordona asta!

Mămăliga are şi rădăcini îndepărtate în trecut, nu numai crăci îndepărtate în viitorul nostru entomologic (căutaţi în DEX). Dacii, când li se făcea foame de la fumat iarbă sau când voiau să aibă după ce trage o beţie, mâncau protomămăligă sau paleomămăligă. Diferenţa dintre paleomămăligă şi neomămăliga de astăzi este porumbul care, în timpurile acelea, era stropit cu căcat de vacă, nu cu jumătate din tabelul periodic. 

Nu vă lăsaţi, însă, induşi în eroare de pseudomămăligă! La categoria asta s-ar încadra mizeriile pe care le fac englezii, nemţii sau italienii. Poate semăna cu neomămăliga noastră, dar nu este tolerată de gândacii de bucătărie, nu este bună după două zile, nu merge cu brânză, usturoi, sarmale, friptură, cârnaţi şi, în principiu, orice, deci nu este valabilă. Dacă gândacii viitorului vor consuma mizeria aia, probabil că vor evolua în Homo Sapiens. Aşa am apărut şi noi, până la urmă. Dinozaurii făceau mămăligă de proastă calitate...

Nu mă întrebaţi ce m-a apucat să scriu despre mămăligă şi s-o pun la baza evoluţiei lumii vii. Ideea de bază e că mămăliga ne va supravieţui, va alimenta următoarele mari civilizaţii şi m-a scăpat pe mine de foamea de la trei dimineaţa. Acum pot, şi eu, să termin de citit terfeloagele de la preistorie generală, că mâine am examen. Nu-mi uraţi succes, dar care-mi face un oral după scris?

Epica - Our destiny

21 de întrebări pentru Dumnezeu

1. N-ai şi tu o ţigară?
2. Ai băut vreodată înainte să creezi o lume?
3. Eşti misogin de ai făcut atâtea curve proaste, sau doar te grăbeai?
4. Ţi-ai vândut sufletul Satanei?
5. Ai un altar satanist în dormitor?
6. În afară de Maria, ai mai tras ceva pe pulă?
7. Mai ai copii ca ăla?
8. Mai ai fraţi?
10. Ce părere ai despre eutanasie?
11. Ai planuri mari pentru 2012, sau faci ce faci în fiecare an, adică te caci divin pe limbile noastre?
12. Dacă Pământul e aşa special pentru tine, de ce nu l-ai făcut pătrat?
13. Dacă nu-ţi plac homosexualii, de ce ai umplut lumea cu ei? Sau îţi plac, nebunule?
14. Moise are curaj să bea din Marea Roşie? (Asta e pentru cunoscători).
15. Tu ai curaj să bei din Marea Roşie?
16. Dacă nu, de ce mai umpli toate pizdele cu sânge o dată pe lună?
17. Cât e ceasul pe lună?
18. E adevărat că primeşti femei în rai, pe ascuns?
19. E adevărat că ai picat examenul pentru obţinerea permisului de conducere?
20. E adevărat că-ţi urăşti creaţia?
21. E adevărat că eşti brăilean?

Byzantion - Pe Tine Te lăudăm (LOL?)

Apocalipsa amu

Nu chiar amu vine Apocalipsa, dar trebuia să semene cu un titlu de film. Mulţi cred că pe 21 decembrie 2012 vine Marea Beleală de Carici şi ne ducem la dracu' în grup, de o să-şi ia Sfântul Petru concediu fără plată ca să scape de traficul infernal.

Ce e pe 21 decembrie? Ziua de după 20 şi cam atât. Se aliniază nişte planete care s-au mai aliniat de mii de ori până acum. De câte ori s-au aliniat, pământul a supravieţuit. De ce ar mânca salam bărbos taman acum? Apăi, pentru că fiecare generaţie are tendinţa de a se crede sâmburele din coi. Trebuie să ne simţim şi noi mândri că suntem ultima generaţie de bacili care infectează Terra. Şi nici măcar nu cred toţi că vine Apocalipsa. Unii cred că trecem în a coişpea dimensiune, că energiile cosmice pe care le absorbim atunci ne vor da capacitatea de a călători prin timp, folosind a cincea dimensiune. Cum? Păi, treaba stă cam aşa. Noi suntem ca nişte şobolani într-un labirint. Şobolanii sunt prinşi în două dimensiuni şi nu pot să ajungă la caşcaval decât pe un drum prestabilit. Dacă ar avea motor cu reacţie la cur, ar putea să folosească a treia dimensiune ca să aibă acces în orice punct al labirintului, pe scurtătură. Aşa şi noi, numai că, având mai multe coaie, avem şi mai multe dimensiuni care ne ţin lipiţi de existenţa noastră inutilă. Când vine a cincea dimensiune, devenim toţi neamul lui Schwarzenegger şi ne plimbăm prin timp ca vodă prin lobodă. Sună bine şi relativ credibil, dacă stai să lecturezi toată teoria şi să toceşti toată mecanica cuantică pe care se fundamentează şmenul, dar, dacă ar fi aşa, de ce pula calului nu s-a umplut lumea cu turişti temporali? De ce nu l-a asasinat nimeni pe Hitler cu arma băşinoasă inventată în 2648? De ce nu s-a căcat nimeni în pălăria papei? Uite de-aia, că n-o să se întâmple nimic. Dacă voi putea să călătoresc în timp după 2012, jur pe păpuşa mea voodoo cu Boc că mă-torc şi-i lezez în filoxeră pe Ceauşescu, Iliescu, Băsescu şi Boc. Se pare că nu mi-a ieşit pasienţa, deci pula călătorie în timp!

Sigur, există fenomene nasoale periodice care au întârziat ceva şi care ar cam trebui să vină, gen inversarea polilor magnetici ai Pământului. Dar întârzierea în cauză e de vreo şase sute de mii de ani, în pula mea, cum ar spune Adi Despot! Ce-mi mai e doi ani, ce-mi mai e două mii? Ar mai fi şi războaiele care au potenţial şi în care îmi pun speranţa. Dacă apasă arabii împuţiţi şi americanii neonazişti pe butonul roşu cu fâs nuclear, ne facem la frigare. Dar n-au tupeu, dă-i în sictir de şoşoi!

Nu mă înţelegeţi greşit. Eu vreau să văd cum se sfârşeşte lumea. Vreau să crăp împreună cu încă şapte miliarde de oameni şi să suprapopulez infernul. Dar n-o să se întâmple, pentru că, la cât de proşti suntem noi, oamenii, suntem în stare să ne ratăm până şi sfârşitul. Am ratat tot ce se ptuea rata până acum. De ce nu am feşteli-o şi amu, că vine Apocalipsa?

Post dedicat unui alt doritor de apocalipsă (mi-aş pula-n URL-ul tău de cinci kilometri), care va crăpa mahmur dacă e valabilă treaba cu 2012, pentru că ziua lui e pe 20 decembrie şi se va face rangă, dat fiind că o să fie ultima ladă de bere care o să-i alunece pe gât. Să-mi dai o bere că ţi-am făcut reclamă la ţâţele şi pizdele tale comerciale şi naşpa!

Edvin Marton - Gloomy Sunday