marți, 13 iulie 2010

Ce este un "gentălmen"?

Eu™, normal. Sunt gentălmenul ideal. Numit şi gentilom de moşneguţii care au apucat vremea în care lingeam penis franţuzesc, nu american. Noi, românii, nu Eu™.
Serios, gentleman-ul este un nene care ştie să se poarte corespunzător şi care cunoaşte bunele maniere. Sau nu le cunoaşte? Că vezi un dobitoc care lasă o femeie să intre prima în restaurant şi aia, proastă şi ea de pute, cică "vai, ce gentleman eşti!" Şi aici îmi fac autocritică, pentru că şi eu am, uneori, impulsul acesta animalic, dar, măcar, ştiu că nu prea e bine. Domnilor dobitoci, restaurantul este singurul loc în care voi intraţi primii, pentru că aşa scrie în codul bunelor maniere, pe care, ca nişte analfabeţi ce vă aflaţi, nu-l cunoaşteţi. Se spune că motivul este unul simplu. Restaurantele erau, pe vremea când a apărut nebunia cu manierele, locuri periculoase, pe unde zburau scaune. Se mai bătea lumea, că aşa e frumos şi civilizat. Cum capul nostru masculin este dur, mai bine primeam noi un scaun în freză, decât domnişoara pe care dorim să o coclim. E cam naşpa să pârleşti o tipă cu gaura în cap. Gaura e sacră.
Apropo de posesoarele de rânjet vertical. Trebuie să le ajutăm să se dezbrace. Nu, ţăranilor, nu le-o trageţi în cârciumă sau unde vi se scoală vouă măciuca. Ele se dezbracă numai de palton sau ce le-o proteja de frig afară. După care, domnilor, le ajutaţi să se aşeze, trăgând scaunul de sub masă şi împingându-l sub curul lor. Aşa, puteţi vedea şi ce vi se va bălăngăni peste coaie mai târziu. Numai după aceea vă puneţi hoiturile pe tron şi aşteptaţi să vină cârciumarul cu meniul. Meniul, normal, îl citeşte doamna, pentru că, oricum, noi, în afară de friptură şi bere, nu ştim de nici unele, cum ar fi asocierile dintre vinuri şi mâncăruri.
Dacă facem cunoştinţă cu o femeie, îi sărutăm mâna. Nu, nu cu limba. Doar un pupic mic. Fără chestii gen "baftă coaie" şi strângeri violente de mână, pentru că doamnele sunt delicate şi nu au coaie. Dacă, din întâmplare, băsăul vostru păros se află pe o bancă, pe un scaun sau pe o bordură, vi-l ridicaţi. Din respect, dacă nu ca să vi se apropie mătărânga de guriţa suavă a fătucii. Şi, apropo, nu înjuraţi ca muiştii în faţa ei decât dacă înjură şi ea, caz în care provocarea nu trebuie ignorată! Şi mai citiţi şi voi, futu-vă-n gură de troglodiţi, că n-o să stau eu să vă învăţ şi cum să vă futeţi şi cum să vă purtaţi când aveţi sabia în teacă!
Un gentelman este, deci, omul care ştie să impresioneze fătuca, deci care are mai multe şanse de a-şi testa bormaşina din dotare pe dumneaei. Gentelman-ul fute mai mult decât mârlanul, iar, dacă fute mai puţin, măcar are parte de sex de calitate superioară şi nu îşi culege ciuperci dintre floci a doua zi dimineaţă.

The Irish Rovers - Donald, where are your trousers?

7 comentarii:

  1. =)))
    ca mare draptate mai ai:X
    si sa stii ca si tu esti un gentleman:Dal meu chiar
    te iubesc:*:*:*:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Să ştii că autoironia e de multe obiect mai de "scoatere" decât fraze ca "ei, nu eu". :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ce-l mai copiezi pe pitici gratis

    RăspundețiȘtergere
  4. @Mircea: Nu ştiu dacă utilizarea cuvântului "pulă" este singurul indicator al plagiatului după clasici în viaţă. În 80% dintre cazuri, dezavuez ceea ce spune el. Nu-l copiez şi nu-l contrazic, iar punctele comune de limbaj sunt întâmplătoare. De altfel, pute blogosfera de scatologie, iar fiecare, inclusiv eu, crede că este folosită cu cap. Adevărul e la mijloc.

    @Iulia Mihai: Asta aşa e. Nu am o scuză, lucrez la corectarea defectului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Iti dau dreptate ca sunt multi marlani care nu stiu cum sa se comporte si stiu ca ei sunt cozonacul si noi stafidele.

    Insa sunt cateva chestii prin Codul Bunelor Maniere care, personal, ma depasesc. Am fost pus (intr-un restaurant pe care de obicei il admir doar din exterior) in situatia in care aveam in fata 2 farfurii suprapuse (clar, una adanca si una platou). Nimic neobisnuit pana acum, insa aveam in dreapta 3 randuri de tacamuri, in stanga inca 3, iar in fata (ascunse dupa farfurii) inca 2. Toate diferite prin marime, forma si scopul existentei lor pe masa cu vesela mai scumpa, probabil, decat masina mea. Cum sa le folosesc si in ce ordine habar nu aveam, google nu era langa mine pentru ca restaurantul nu avea Wi-Fi (doar eram la restaurant, nu la internet caffe), iar detaliile astea mi-au scapat la scoala de Astrologie si Bune Maniere din Caminul 10, Brasov. Am fost salvat de cel care m-a invitat acolo cu un simplu "incepe din exterior spre interior si avanseaza la fiecare fel de mancare adus". Acum, dupa ce am patit-o o data m-am invatat, dar cine pula a facut Codul pizdei mami lui a fost cu morcovele la cur si carnatzu` la gura de le-a gandit chiar asa? Ori doar ca nu am destui bani sa ma invart cu prietenii prin restaurantele alea...

    RăspundețiȘtergere
  6. @Horea: Tacâmurile dedicate fiecărui fel de mâncare au rolul de a optimiza experienţa. Există cuţite de peşte, cu care iei carnea de pe oase, fără să bagi mâinile în troacă. Există cleşti de scoici, pentru spart cochiliile. Ceea ce ţi s-a spus e adevărat, le iei dinspre exterior. E doar o chestie simandicoasă menită să te ajute în autolauda centrată pe cultură. Uite ce Gigi Manieratu' sunt eu, că halesc fiecare fel cu linguroiul asociat. Bollocks, prefer să nu frecventez asemenea restaurante, din cauza atmosferei băţoase, preţurilor exagerate şi, mai ales, ţinutei obligatorii. Cum i-ar sta unui pletos căruia, de doi ani şi ceva, i-a crăpat frizerul, metalist înnăscut, în costum? Grotesc, îţi spun eu:)) Şi Mulţumesc. Ştii la ce mă refer.

    RăspundețiȘtergere
  7. ;) cu mare placere, ca daca nu era din placere nu o faceam :)

    RăspundețiȘtergere

Dacă raţiunea ta doarme mai adânc şi mai agitat, eliberează-i copilaşii...