Terente, faţă în faţă cu Sfântul Petru

Sus, în originea paradisiacă a luminii, unde soarele te bronzează de dedesubt şi unde luna te îmbie la un fotbal cu ea, se făcu întuneric. Poarta Ruginită se dădu de pereţii nebuloşi ai Raiului, iar ceea ce intră prin ea se trânti, cu zgomot, de biroul Sfântului Petru, stârnind vălătuci înecăcioşi de praf şi cocaină pe care paznicul tocmai o aşezaze în liniuţe. Speriat, Petru se uită la miraculoasa arătare. Era o mândreţe de pulă, cu o căpăţână roşie şi plină de cicatrici. Era atât de lungă, că nici n-ai fi putut să vezi cine este la celălalt capăt al ei, dacă n-ar fi purtat, cu litere de neon, mesajul ameninţător al posesorului: "Fut bine şi apăsat la cioc".

Petru: Intră şi tu, bă, că doar nu îţi bat pula-n cuie de Arborele Interzis ca să te spânzur de ea şi să stai tu în iad, iar mătărânga-n rai, să ţi-o sugă toate călugăriţele!
O voce din adâncuri, nu ştiu ale cui adâncuri, dar, clar, din adâncuri, îi răspunse: "Mai am de urcat, taci în pula mea!". Iar pula începu să se aşeze, colac peste colac, în faţa biroului directorial al Sfântului Petru, de parcă ar fi ştiut singură ce are de făcut. Capătul cu om ajunse în poartă. După el, şi omul. Pletos şi bărbos, tatuat ca un şef Yakuza şi cam mititel de statură, cu două pistoale la brâu, însuşi Terente păşi prin poartă. Ochii îi cazură pe fotografiile cu sfinte dezbrăcate, surprinse la duş, de pe pereţii biroului. Încolăceala de pe birou zvâcni. Speriat, Petru dezlipi toate posterele. Mătărânga zvâcni din nou, a nemulţumire.

Petru: Cine eşti?
Terente: Nu mi-ai citit cartea de vizită? Am trimis-o înaintea mea, ca să ştii cu cine ai de-a face...
Petru: Dacă ai şti tu câţi se laudă cu ce te lauzi tu...
Terente: Wannabes toţi!
Petru: Adică tu eşti... EL?
Terente: Nu, sunt EA. Mă cheamă Bălţilor. Regele Bălţilor. Terente, Regele Bălţilor!
Petru: Şi pe şerpălăul tău de companie cum îl cheamă?
Terente: Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu Wa Za Banga.
Petru: Waza fuck???
Terente: Wa Za Banga, surdule!

BRB

Petru: Şi? Ce-i cu tine pe aici? Ce-ai făcut toată viaţa ta?
Terente: Tu eşti sau te faci? Scrie pe cartea de vizită. Am futut bine şi apăsat la cioc. De mic copil, când descoperisem că am o gaură în saltea.
Petru: Cine poate să îţi facă o recomandare?
Terente: Tot ce poartă pizdă pe aici, în afară de Maria. După ea am venit.
Petru: De ce pula mea veniţi toţi după jidănoaica aia? Sincer să fiu, te-aş pune într-un cazan, dar mi-e frică să nu te sugrumi cu chestia aia. Te trimit la Ciomu. Eşti destul de păcătos, nu prea ai ce căuta aici. Plus că, dacă ţi se scoală, se loveşte de tavan şi doar ce am văruit şi noi vara asta. Mai sus de atât nu există... Mda. Mergi la Doctorul Ciomu.
Terente: Frate, eşti cu muia? Vrei să te sugrum eu pe tine cu Mobutu?

Pula epică începu să tremure. Fiecare venă de pe ea se umflă, apoi ea însăşi crescu în grosime. Colac după colac, începu să se desfacă în toată splendoarea ei, pe măsură ce se umplea cu sângele lui Terente. Capul roşu se făcu şi mai roşu. În curând, biroul n-o mai încăpu şi se făcu ţăndări sub greutatea monumentală a monumentului de monumentalitate. Sute de aşchii săriră în toate direcţiile, numai în pulă nu se înfipseră, căci era magică; o blagoslovise o vrăjitoare căreia, pare-se, îi plăcuse. Măciuca era aproape plină când Terente, cu o răsuflare grea... leşină, că nu mai rămase sânge în el ca să-i mai funcţioneze şi creierul, aşa, mititel cum era...

Şi-a ajuns Terente la Ciomu, pe o targă, şi pula pe trei tărgi şi încă mai feliază medicul infernal, iar asta va face pentru eternitate, căci pula terentiană e ca hidra, adică-i tai un cap şi cresc două în loc. Petru ştie să-mpuşte doi iepuri dintr-un foc, dând pedeapsă amândurora. Nu-i prost degeaba moşulică ăsta, chiar dacă Terente l-a lăsat şi fără birou, şi fără prafuri.

The Beatles - Yesterday