Misterul Parlamentului, dezlegat

În exclusivitate, în direct, în reluare şi în pizda mamei lor de parlamentari, că scriu despre ei în loc să stau în pat, vă ofer vouă, muritorilor de rând şi de foame, motivul pentru care procesul legislativ din ţara românească e cu muia. Băuturile fără alcool şi prăjituricile de la bufetul Parlamentarilor, adică acea minunată speluncă unde te faci cât porcul cu cinci lei pe zi, se scumpesc masiv. Astfel, minunaţii se vor mulţumi cu vodcă, vermut, coniace, jinars de prună şi alte asemenea ceoohaşuri. Nu că le-ar fi evitat şi până acum, din moment ce au fătat documente care l-ar lăsa mască până şi pe Ştefan cel Mare, cu al lui scârbavnic mădular învârtoşat pe care, dacă-i plecat, sabia nu-l taie. Dar, stai! La Parlament se găsesc prăjituri??? Udreo, futu-te-n aripă şi prin alte părţi, da' mătăluţă cum de nu ai burtoaca altora? Ori ţii dietă cu vişine scăldate-n alcoale şi te dezinfectezi masiv când eşti în vizită pe la Senat?

Parlamentul a devenit, oficial, cârciumă. Şi până acum a fost, dar hrisoavele domneşti n-au recunoscut-o. Şi acum se cam dau pe după prun, în căutare de materie primă pentru ţuicomicina de dimineaţă, dar, hai să fim serioşi, doar n-or fi chiar atât de cretini aleşii neamului, să dea 10 lei pe o cola în loc să dea 2 lei jumate pe un Jaggermeister! Asta-mi aduce aminte de nişte vajnici tractorişti, cu tot viitorul de legiuitori înainte, judecând după nivelul lor intelectual. Se-ncălzeau într-o bodegă împuţită de pe malul drept al Dunării cu nişte coniac. La un moment dat, nişte bravi meseni se chinuiau să decidă ce marcă să basculeze, aşa că o-ntreabă pe barmaniţă, o doamnă deosebit de respectabilă care, din profil, semăna cu un John Deere, ce ofertă se prezintă în dulapul cu trăscău. Doamna Tractor, politicoasă, le răspunde că se există el care se este coniac de un leu, doi lei şi trei lei 20. Nu înţeleg de unde şi până unde 20, dar, în fine. Fază la care Pilimon pilitu', tractorist cu patalama, zice: "Păi de 3,20, că doar n-om bea poşircă!". Pentru connaiseuri, coniacul de 3,20 era nici mai mult nici mai puţin decât Unirea, cunoscuta apă de vase combinată cu Alcoomed. Şi te mai miri de ce îs tractoriştii buni de trimis la deputăţie, la rafinamentul beuturilor spirtoase cu reducere de preţ.

Şi, ca să trec de la una la alta fără sens, uite o chestie pe care nu o înţeleg. De ce plătesc bugetarii impozite la stat, din moment ce sunt plătiţi din impozite? Adică, să-nţeleagă tot prostul: Gicu este funcţionar public şi are un salariu brut de 500 de lei, că n-are moacă de mai mult. Din cei 500 de lei, i se reţin, pe statul de plată, 100, astfel încât rămâne cu măciuca în mâna dreaptă şi cu 400 de lei în stânga. Dar, în numele contabililor de pretutindeni, nu ar fi mai simplu să fie trecut cu 400 de lei neimpozabili? Că doar tot acolo ajunge. Mare e grădina economiei, da' mare e şi gaura din gard!

W. A. Mozart - Marş Turc