sâmbătă, 20 februarie 2010

Fără chef de chef...

Ca un sociopat sado-masochist ce sunt, nu prea suport bairamurile. Mă calcă pe nervi să văd o adunătură de viitoare cadavre bâţâindu-se cu sticla de bere italienească în mână şi dându-se în stil libidinos printre fel de fel de fătuci care mai de care mai proaste, mai urâte şi mai bete. Aşa se rezumă cele mai multe bairamuri, iar chestia asta mă scoate din sărite. Mai ales că, deşi inviţi oameni de toate naţiile, trebuie să găseşti puncte comune între ei, ca să-i mulţumeşti pe toţi. De exemplu, să pui muzică pe toate gusturile. Dacă ai un manelar infiltrat în problemă, e musai să pui şi-o zăngăneală goţoveniană, ca să-l umectezi pe şpionul întunecat. Dacă ai amatori de house, trebuie să baţi cu ciocanul în găleată, să danseze ei şi să-şi etaleze cataramele strălucăreţe de la curelele Dolce & Gabbana. În mod normal, ideea asta ar fi bună, dacă n-ar fi cretină şi comunistă. Accesul la bairam se face pe bază de invitaţie. Iar eu, ca organizator de bairamuri ce mă aflu, nu-s patron de cârciumă, să fiu obligat să satisfac pe toată lumea, şi nici Terente, să fut bine şi apăsat la cioc pe toţi cei prezenţi. Invit pe cine vrea cariciul meu, iar dacă nu-ţi place chindia pe care-o dau eu, dă-te-n spuma mării şi lasă-mă-n pula mea în pace, să petrec cum îmi place mie, că nu mă obligă nimeni să pun ce muzică vrei tu sau să-ţi dau ce bere vrei tu. Dacă te invită un metalist pletos la chef, ce te-aştepţi să asculţi? Nicu Lăutaru?
Pentru asta există baruri în care o arzi onanistic de unul singur, sperând că ieşi în evidenţă prin marca berii de căcat din faţa ta. Eu nu mă supăr dacă fac paranghelie cu trei persoane, aşa că simte-te liber să te duci în pizda mă-tii. Eu trebuie să te respect pe tine, dar tu ai dreptul să te faci că plouă, iar augusta ta prezenţă care-mi infectează câmpul vizual are dreptul divin de a solicita să-mi adaptez ideile la ale tale. Marş în cucuruz, nu tu eşti personajul principal din toată povestea asta.
Încă o chestie pentru care detest bairamurile este toată frecăciunea vaginală prin care trec domnişoarele cu trei zile înainte. Îşi smulg mustaţa, îşi fac fluturaşi din floci, îşi storc punctele negre de pe cur, fac baie, ceea ce, în cazul multora, este un eveniment şi se vopsesc pe faţă ca nativii americani înainte de război. Şi cu cât mai nasoală şi mai duhnitoare-n fifi e domnişoara, cu atât mai intense sunt eforturile, pe fondul speranţei că poate-nghite şi ea vreo măciucă. Ţeapă, e singura fără partener, iar toate fetele din casă sau din bar primesc binemeritatul ştremeleag, în afară de ea. Şi celelalte nici măcar nu şi-au făcut codiţe rasta din părul de pe picioare! Incredibil! Grotesc. Am plecat la o borală scurtă.

Bon Jovi - Thank you for loving me

Un comentariu:

Dacă raţiunea ta doarme mai adânc şi mai agitat, eliberează-i copilaşii...