Cauzele efectului Ciomu

Sau De ce îmi vine să le tai unora sculele

Campania electorală e de căcat. Şi acum, sute de vizitatori îmi vor da contorul peste cap, pentru că aşa-i în tenis, toată lumea caută ceva despre căcatul de campanie electorală. Mă doare-n cur de toţi, până în momentul în care îmi violează nervii. Ieri a fost Oprescu, doctorul de Bucureşti, la Brăila şi a adus trupa Iris. A băgat banu' gros în ei şi i-a pus să cânte pe scena teatrului. Cică a fost foarte tare concertul. Tot respectu'. A fost şi intrare liberă. Adică, cine voia, putea să intre. Putea? Putea o sulă. Pe afişe era intrarea liberă, în faţa teatrului, brusc, nu mai era. Sanchi. N-ai bilet, nu intri. Biletul nu a costat bani. S-a dat gratis de la casa de bilete. Dar nu a anunţat nimeni că ar fi trebuit să trec pe acolo. De ce aş trece pe la casa de bilete, dacă nimeni nu îmi spune că am nevoie de bilet? Mai mult decât atât, de ce aş trece pe la casa de bilete dacă oamenii lui Oprescu îmi spun că nu am nevoie de bilet? Nene, asta înseamnă intrarea liberă! Intră cine vrea, iese cine poate! Dacă era intrarea gratuită, se accepta, dar, pentru masonii lui Oprescu, e cam complicat să te apuci tu, neam de templier, să îţi beleşti coatele în bibliotecă şi să înveţi limba română. Cum spuneam, campania electorală e de căcat, chiar dacă unii candidaţi sunt... să zicem agreabili. Nu mai intru în Francmasonerie nici să mi-o înfigi în sulă pe Catherine Zeta Jones. Asta e, ţeapa ei.

Mă aşteaptă o lună de tot căcatul. Pe pariu că toţi muiştii care se visează preşedinţi, de la Băsescu la Potârcă, o să vină la Brăila taman când am eu mai puţin chef sau timp de ei, numai bine ca să îmi dea toate socotelile peste cap şi să-mi vină să-mi cam bag socoteala în tot şi să mă duc în Honolulu până de Moş Nicolae? Mi-e scârbă de ei.

Hai că e şi ceva ce îmi place. Glumeam. Ba nu. Îmi place pizza, dar pizza e eternă. Am chef de o pizza. Dă-o dracu', nu despre mâncare am eu chef să scriu. Ţăranii de transportatori vor să mă lase fără bani de pizza şi fără mărunţiş de luat ţigări la bucată în vremuri de secetă. O călătorie o să coste 1,2 lei. Un leu şi 20 de bani?? Să mori tu că ai să-mi dai rest la un leu jumate sau la doi! Că dacă mă urc în maxi taxi cu Enescu de mână, se uită la mine de parcă am intrat cu o grenadă. Pe Eminescu n-am tupeu să-l sui în dubă, că îmi face probleme mari. Nici pe Caragiale. Doar pe Enescu. Plus că, dacă domnii cocalari manelişti care conduc cutiile de conserve prin oraş pierd controlul volanului numărând ditai bancnotele, până scurmă în borcanu' milei ajungem dracu' în primul copac.
Şi mai sunt şi automatele de bilete Braicar. Oh, da, minunile tehnicii, care îţi scuipă banii când te grăbeşti mai rău şi care îţi dau rest la 10 lei numai fise de 5 bani, vor ejacula galben, de fericire că mă îngroapă în greutatea mea exprimată-n nichel suflat cu căcat. Ori faceţi drumu' 2 lei, ori îl lăsaţi 1 leu, să fie toată lumea fericită!
Oricum, am observat că băieţii veseli de la firmele private de transport în comun sunt nişte afacerişti de toată pleasna. Cum măreşte Braicaru' tarifu', cum, hop, şi cocalarii, să nu se lase mai prejos. Coaie, de economie de piaţă nu aţi auzit? Concurenţă constructivă, chestii, trestii... Păi pentru 20 de bani nu se mai suie nici pulea în autobuz şi numai cu duba se plimbă, de vă face profitu' cât volumu' de la manea! În fond, babele se bat pe luat herpes de pe coşciugu' cine ştie cărui sfânt pupat de toate leprele care fac economie, maică, la apă şi nu se spală cu anii. Pentru 20 de bani se face şi crimă!

Apropo de pupat sfinţi. Îmi vine să mă-nchin cu drujba când văd cum, de fiecare dată când calendarul ortodox indică vreo sărbătoare care poate să justifice cheltuirea banilor din cutia milei pentru cerneală tipografică roşie, sute de mii de îndoctrinaţi cu ochii mici şi basmale pe cap se înghesuie şi se omoară, ca nişte buni cre(ş)tini, să mozolească sicrie goale de plumb prin faţa mitropoliilor, Patriarhiei su episcopiilor. Frate, ce e cu graba asta? Se dă caşcaval şi nu am aflat eu? De altfel, dacă ai călcat o babă pe picior, fără să vrei, pe stradă, te blestemă de nu te mai spală toate apele. Dar, ele, doamnele în etate, cu şcoala vieţii absolvită... contra şpagă, se împing, se bat cu jandarmii, se trag de păr, se incendiază cu lumânările şi-şi dau cu crucea în cap ca să vadă Doamne-Doamne din cer care e prima la luat sifilis de pe sticlele alea infecte care acoperă, zice-se, sfintele moaşte gen degetul lui Harlambie, capul lui Ioan Botezătorul, pula lui Ştefan cel Mare şi Sfânt sau alte bucăţi de corp, grotesc despărţite de proprietarii defuncţi. Nene, presupunând că în sicriele alea chiar sunt moaşte, alea sunt nişte hoituri! Cât de necrofil nefutut de o lună să fii ca să te baţi pentru un mozol cu mortu'? Cred că Sfântul Petru îşi va lua concediu medical. Lung. Şi cred că-mi iau şi eu unul până oi mai avea chef de scris. Poate mâine, poate peste o săptămână. Şi poate vin şi cu ceva intersant până atunci. Eventual, o colecţie de mătărângi tăiate de la masoni, candidaţi, transportatori şi boşorogii cu ochelari de cal.

Mediaeval Baebes - Love me broughte