luni, 31 ianuarie 2011

Nervi gălăţeni (Dacă Bacovia avea nervi, am şi eu!)

Aş putea să fac o hartă cu locuri idioate din care scriu. De exemplu, gara din Galaţi. Despre asta dau una scurtă acum, că mi s-a pus pe chelie. Deşi sunt brăilean, nu am avut niciodată ceva împotriva gălăţenilor. Sunt iubitor de animale. Dar, astăzi, totul s-a schimbat. Nu, nu m-am îndrăgostit, la beţie, de vreo gălăţeancă grasă. Apropo, există şi altfel de gălăţence? Că eu nu am văzut. Revenind. Vin din Iaşi şi am de stat două ore în Galaţi. Asta ar fi destul de acceptabil, având în vedere că gara e relativ nouă, arată bine, are bibliotecă (de parcă stă pulea să citească în gară) şi magazine. Dar magazinele sunt geniale. Nu se poate plăti cu un card bancar. Pariu că la Vaslui se poate? Oare dacă le spun patronilor, se supără şi, din simţul rivalităţii, instalează nişte scule acolo? 
Nu mai zic cât am avut de căutat o priză care să funcţioneze şi să nu fie la cinci metri deasupra pământului. Cred că Galaţi este oraşul întrerupătoarelor. Sunt puse în rastel, câte cinci, şase, şapte la rând... Nici nu cred că sunt atâtea becuri în gară! În fine, am reuşit să găsesc una în sala de aşteptare, după ce a plecat o chestie ciudată care asculta manale într-un telefon cât pick-up-ul bunicii. Avea telefon cu disc de ebonită, să-l respectăm pentru asta! 
Concluzii: Gălăţencele sunt nasoale. A, mi-am adus aminte că ştiu una care arată destul de bine. OK. Majoritatea gălăţencelor este naşpa. Gara nouă e doar de faţadă, nivelul de civilizaţie tot ăla din Pleistocen a rămas. Galaţi e un Vaslui mai mare, fără magazine, fără chioşcuri şi fără bordeluri. Cel puţin pe o rază de un km în jurul gării. Orice deplasare mai lungă ar fi necesitat mai multă energie decât mi-ar fi asigurat 4 lei convertiţi în hrană. Unii gălăţeni nu au văzut în viaţa lor uşi automate. Brăilenii au dreptate să-şi bată pula de oraşul ăsta în care mai am de stat o jumătate de oră. Nero, treci la incendiat, pupa-ţi-aş bricheta ta! Apropo, tot respectul pentru Vaslui. Doar prin comparaţie, ho!

Stimaţi călători, trenul personal 7570 pleacă în direcţia Ploieşti, Tecuci, Mărăşeşti, peste două minute, de la linia 3. Vă dorim călătorie plăcută! Şi After Forever - Mea Culpa.

duminică, 30 ianuarie 2011

Mazărea şi zarzavatul

Chestia asta sună a titlu de fabulă. Amu cică era o mazăre care se luase nasol şi a început a vorbi despre implicarea Guvernului în traficul semilegal de zarzavat... Da, ar suna bine dacă nu ar suna prost. Mazăre, îl ştiţi, constănţeanul cu veleităţi naziste şi brazilien(c)e, ar fi de părere că cineva cu coaie multe în Guvernul Boc ar scoate bani grei din importul de etnobotanice şi ăsta ar fi motivul pentru care nu se grăbeşte nimeni să închidă chioşculeţele zâmbăreţe la care e mai multă coadă decât la pâine. De parcă n-ar fi fost evident. Normal, trebuie să dezvoltăm un pic ideea.
În primul rând, nu înţeleg de ce pătrunjelul stropit cu spray de muşte se  numeşte "plantă etnobotanică". Plantă botanică? Să sară piatra de la bricheta lui Nero că plantele sunt botanice? Dacă erau zoologice, îmi făceam o labă tristă în Piaţa Unirii. Cât despre partea etno, ce pula mea caută prefixul ăsta? Au vreo legătură cu vreun popor? Da, unii au tradiţii care implică fumatul de ierburi dubioase sau consumul de ciupercuţe zăpăcite. Dar iarba pe care-o fumează etnicii respectivi e iarbă naturală, de calitate şi, da, chiar dacă nu vrea nimeni să recunoască, sănătoasă! Detaliem imediat. În fond, ce sunt etnobotanicele? Cum am mai spus, ierburi comune, cel mult cânepă de pe marginea căii ferate, stropite cu nişte pişălău chimic cu conţinut de aripioare (a se citi tetrahidrocannabinol, adică treaba din treabă). În afară de troscot, nimic nu este natural în porcăriile respective. Drept urmare, poţi să te îmbolnăveşti urât de tot de pe urma lor.
Pe de altă parte, se mai poate găsi, pe sub mână, iarbă naturală, ceva mai scumpă dar nu cu mult, care este mai sănătoasă decât alcoolul şi tutunul. Iarba de care spun are şi indicaţii terapeutice, iar singurul risc îl constituie accentuarea unor tendinţe schizofrenice deja existente. Adică, da, poţi să devii nebun, dar numai dacă eşti deja un pic dus prin cucuruz. Normal că cineva din Guvern sau din altă parte are de câştigat de pe urma etnotroscotului din comerţul relativ legal! De fapt, mulţi dintre membrii Guvernului dau senzaţia că se duc fumaţi la serviciu. Parcă ar sta cineva şi ar începe să le spună: "Bă, tu ai venit treaz la muncă? Vai, ce treaz eşti, marş în Paştele mă-tii acasă"! 
Porcăriile în cauză ar trebui interzise, iar Maria legalizată. Nu numai că statul ar trage nişte bani serioşi, dar sănătatea publică nu ar mai fi pusă în pericol de pătrunjelul zâmbăreţ. Mazăre ar trebui să-şi mobilizeze partidul şi să obţină, prin intermediul colegilor lui, o iniţiativă legislativă de legalizare a ierbii adevărate. Altfel, ajunge lumea să creadă că nici Legumă de la Constanţa nu e străin de frunzuliţe sau că dealerul guvernamental are nişte surse de căcat, că nu e în stare nici o pungă de marijuana să procure...

Ruslana Lyzichko - Wild dances

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

2012

Este 21.12.2012. Ultima pagină a jurnalului meu. Pe fereastră, se vede o apocalipsă mare şi verde care înghite, încetul cu încetul, tot ce există. Rânjeşte apocaliptic. Mă întreb de ce nu vine pe 21.12.2112. Arată mai apocaliptic data asta. S-a născut din lene chestia aia care vine. Mayaşul care a stat să scrie calendarul ăla s-a sictirit, pur şi simplu, de înşirat zile. Ştia că nu mai prinde nimeni din civilizaţia lui ziua asta. De ce ar scrie ceva pentru nişte oameni pe care nici măcar nu are posibilitatea să-i fute? Calendarul mayaş era o metodă de agăţat. Intra omul în bar, cerea o tequilla şi-i spunea mayaşei bune cu draci de lângă el: "Pisi, eu am făcut calendarul ăla bengos". Şi pisi îşi imagina că e vreun potent musculos care pozează, în stare de semierecţie, prin calendarele sexy pentru târfe femei. De fapt, era un slăbănog rahitic cu pula mare care, până ajungea la moţul erecţiei, leşina lângă tipa de lângă el. 
Ce e drept, multe lucruri s-au întâmplat până astăzi. Marş, fă! Scuze, venise apocalipsa să mă întrebe dacă am terminat. Revin. Semnele s-au adeverit. Cel mai înalt jucător din NBA a fost chinez. Cel mai bun rapper a fost alb. Cel mai bun jucător de golf a fost negru. Ştiau americani ce ştiau când au descoperit semnele astea. Alea biblice erau expirate. Lăcustele pot fi măcelărite foarte uşor trecând cu avionul prin ele. Ciumă nu mai există decât în laboratoarele băieţilor de la CIA. Cu broaşte nu prea mai plouă, din cauza secetei... Nu e destulă apă în nori încât să se formeze lacuri cu stuf şi broaşte căzătoare. Trebuiau alte semne mai realiste. Americanii rasişti au ales un preşedinte negru. Românii au intrat în Uniunea Europeană. Cea mai şmecheră economie din lume este una comunistă. Un criminal de război a ajuns papă. Maica Tereza s-a descoperit că a fost târfă. Iepuraşii roz de pluş s-au dovedit a fi malefici. Trebuia să se întâmple ceva. Mai stai, zdreanţo, că nu mori pentru câteva minute! Apocalipsa devine din ce în ce mai apocaliptică. Acum, roade, liniştită, un copac cu oameni în el. Parcă ar roade oase sau ceva. Cred că nu se simte foarte bine. Vorbea mai devreme la telefonul apocaliptic cu Holocaustul. Am înţeles că-l întreba care e leacul pentru intoxicaţia cu ţigani. Holocaustul s-a oprit, în cele din urmă, deci cred că supravieţuitori vor fi ţiganii. Ei vor fi poporul biblic care se va desfăta fără de păcat pe un pământ nou, sub un cer nou. Probabil că se abrogă cele zece porunci, ca să nu mai fie ei păcătoşi. Apocalipsa a intrat în casă. Începe să miroasă pe aici, cred că vrea să facă pipi. A văzut ceva. Roade masa. Stai, fă, că am o vază din vremea dinastiei Ming acolo! Poate o dărâmi! Adu băţul! Nu vrea, curva. Are ceva cu masa aia. Bag pula, mi-a spart vaza. Mă duc să mă lupt cu... Doamne, nu e femeie! A scos o pulă apocaliptică şi se îndreaptă cu ea spre mine. Cred că e gay. Oare nu a lovit nici o femeie? Ce scârbos, îmi dă cu ea pe la nas şi pute a brânză. Vai, cred că îmi aplică Futaiul Apocaliptic. Cred că mă duc să mă lupt cu... AAA!!!

Apocalipsa la butoane. Am avut cel mai mişto futai. După care l-am mâncat pe fraier. Tu urmezi, pregăteşte săpunul!

Apocalyptica - Bittersweet


vineri, 28 ianuarie 2011

Tipuri de curve

Viaţa ar fi foarte simplă dacă nu ar exista decât un singur fel de curvă. Te-ai duce la gară, ţi-ai lua panarama, ai pleca acasă cu ea, tariful ar fi standard, deci ai putea şti, în orice moment, dacă ai bani de o muie sau de alte servicii şi toată lumea ar fi fericită. Dar, de ce să fie simplu, când poate să fie complicat? Zdreanţa trebuie să fie mereu surprinzătoare, într-o permanentă schimbare, la fel ca vremea. Ar trebui să existe, după buletinul meteo de la TV, Buletinul Târfelor. Discuţiile cu eternele babe agasante din tramvaie s-ar putea diversifica... "Cum a fost paraşuta de azi"? "Bunicică, dar cam scumpă"! Cum pot fi paraşutele? Oho, mi-ar trebui vreo zece posturi ca să le descriu. Voi încerca să fiu cât de cât concis...

1. Târfa satului: Este cea mai josnică zdreanţă. Oferă servicii de muie în şură, sex anal în baia birtului comunal, călăreală în Dacia ruginită a bunicului, totul pentru numai trei ţigări şi o "cinzeacă" de răchie. Răchie de căcat, nu Alexandrion! Are între 13 şi 60 de ani, se adresează cam aceleiaşi categorii de vârstă şi, de cele mai multe ori, e ţigancă sau pute ca una. Are pielea neagră, se vopseşte blondă şi legendele spun că-i pute pizda şi că nu se epilează, ceea ce o face destul de respingătoare. Cine ar da trei ţigări ca să-şi bage pula într-o mlaştină?

2. Târfa de periferie: Are şi peşte, deci pare să fi trecut Revoluţia Industrială peste ea. Nu este foarte bătrână, deci are între 13 şi 30 de ani, nu este nici foarte curată, dar, măcar, arată mai omeneşte. O vezi seara sau noaptea prin satele din jurul marilor oraşe, pe şoselele de centură sau în unele cartiere mai sărăcăcioase. În principal, acceptă pulă inferioară lor. Ţigănoii apelează la serviciile unor asemenea târfe, ca să se simtă şi ei oameni. Tarifele sunt mari şi nu acceptă decât bani, pentru că, altfel, le bate peştele de se cacă pe ele. Asta nu ar fi ceva aşa rău, dar nu cred că vrei să fuţi un cur cu cremă.

3. Târfa de bordel. Depinde de bordel dar, în general, cam este cea mai avantajoasă curvă. Este foarte scumpă, că se respectă, are analizele făcute, are pedigree, e vaccinată, deci nu iei ciumă bubonică şi râie de la ea. Nu e ţigancă. În oraşele civilizate, gen Amsterdam sau Brăila, stă afişată în vitrină. În Amsterdam, arată bine. În Brăila, e grasă cât o scroafă, că şi acum mă mir cum de nu cade balconul cu ea. Da, am văzut-o. Nu-mi doresc o a doua experienţă similară. Nu, nu am fost clientul ei.

4. Târfa de lux: Elena Udrea. Mai necesită comentarii?

Irish Rovers - Donald, where's your trousers?

miercuri, 26 ianuarie 2011

Religiile lumii. Fundamente.

Creştinism: Faceţi-vă singuri rău. Aruncaţi-vă în faţa trenului pentru oameni care v-ar fute în ultimul stil. După ce muriţi, vă promite unul pe care nu l-aţi văzut niciodată că vă va fi bine. E bine dincolo de moarte, de-aia nu s-a întors nimeni de acolo.
Islamism: Omorâţi oameni şi băgaţi-vă religia pe gâtul tuturor, după care puneţi pula aia infectă de arabi pe post de dop. Mahomed ar fi mândru de voi, are fantezii sexuale cu criminali. Futeţi mult şi bine! (îmi place religia ăstora).
Mozaism: Daţi-vă cu capul de zid, feriţi-vă de porci, fiţi nesimţiţi şi purtaţi pălării în casă şi bateţi-vă pula de creştini. Asta-mi place, continuaţi că faceţi bine. Fiţi curajoşi şi despicaţi Marea Roşie.
Buddhism: Nu călcaţi iarba! Nici nu o fumaţi. Da, ştiu, e naşpa, dar vă veţi reîncarna şi voi în iarbă şi nu vă va plăcea să vă fumeze lumea.
Hinduism: Bateţi-vă cuie în cap, spălaţi-vă numai în apă mai murdară decât voi, mergeţi pe vagoanele trenurilor, că oricum nu sunt fire de care să vă spânzuraţi şi, aşa, vă apropiaţi de zeii voştri cu multe mâini şi pula mare. Cel mai important, nu mângâiaţi vaci că beliţi pula post mortem! Îmi place că aveţi kama sutra, totuşi. Păcat că faceţi abuz de ea şi nu vă mai încape pământul!
Baptism: Faceţi-vă taximetrişti, Dumnezeu, Isus cu un singur "i", că ştiţi toate blocurile, Dumnezeu, Isus cu un singur "i", la cât umblaţi din poartă-n poartă să adunaţi drone care să vă asculte slujbele. Şi fiţi, şi voi, mai concişi, că parcă prea o daţi mitologic şi când sunteţi întrebaţi cât e ceasul!

Cum loveşti cu barda ideologică în toţi ăştia?

Creştini: Te scarpini în cur cu o cruce şi îţi iei un tricou cu Nero.
Islamişti: Începi un război sau, dacă eşti tipă, te îmbraci sexy. Nu trebuie să arăţi ca o târfă, e de ajuns să ţi se vadă gleznele.
Evrei: Poartă o zvastică la gât şi iubeşte porcii. Porcul e prietenul tău cel mai bun. Dacă te pişi pe zid ai declanşat războiul sfânt. Beţi din Marea Roşie ca să fiţi eroi!
Buddhişti: Calci pe iarbă, omori ţânţari şi spui că Chuck Norris îl bate pe Bruce Lee (zis şi Bruzli).
Hinduşi: Mănânci salata boeuf în faţa lor şi miroşi bine.
Baptişti: Închini ode Satănii sau, dacă nu vrei să o arzi demonic, spui că eşti ateu. Nu sunt foarte toleranţi şi, dacă-ţi place să te cerţi în stil filozofic şi mai civilizat decât "huo, băga-mi-aş" poţi să te distrezi destul de bine cu ei. Pot fi şi oameni buni, spre deosebire de arăboi.

T.A.T.U. - Gomenasai

marți, 25 ianuarie 2011

Dom' regizor. mi-am uitat replica!

Oamenii care au reuşit, într-un fel sau altul, să devină celebri nu s-au simţit bine dacă nu au spus ceva epic într-un moment important al vieţii lor. Dacă Armstrong nu spunea cretinitatea aia cu paşii când păşea pe Lună sau pe platoul de filmare (sunt politically correct, împac adepţii ambelor teorii), nu ştia nici pulea că omul a ajuns (sau nu) pe Lună sau, în cel mai bun caz, nu credea nimeni povestea americanilor. Pentru că atingerea Lunii nu ar fi putut naşte altceva decât o dumă celebră. Ce-ar fi spus faimoşii dacă ar fi fost puşi să improvizeze? Vedem...

Tipul care a descoperit focul: "Să descopere cineva pompierii, că am dat foc la peşteră!";
Tipul care a inventat roata: "Şefule, nu da, că nu ştiam că vrei jantă de 19 ţoli!";
Tipul care a domesticit câinele: "Cuţu, cuţu...";
Leonidas, când a văzut câţi perşi vin: "This ain't Sparta, wrong address!";
Arhimede, când şi-a descoperit legea: "Fă, zdreanţo, adu mopul că a dat apa din cadă pe-afară!"
Christos, pe cruce: "Un fleac. M-au răstignit!";
Decebal, după ce a pierdut războaiele cu romanii: "Bag pula, iar ne-a furat arbitrul!";
Constantin cel Mare, când a legalizat creştinismul: "Şi, pisi meu, ce-mi dai tu să semnez aici?";
Ioana D'Arc, când o ardea vizionar: "L-am văzut pe tipul care scrie pe monştriverbali.blogspot.com!";
Tipul care a inventat puşca: "Say hello to my little friend!";
Ştefan cel Mare, cam în fiecare zi: "Da' mai terminaţi cu bancurile pe seama mea, oştenii mei!";
Oştenii lui Ştefan cel Mare: "Terminăm, Măria-Ta!";
Mihai Viteazu, când a unit Ţările Române: "Am făcut un căcat!";
Cuza, când a unit mai puţine Ţări Române: "Am făcut un căcăţel!";
Ferdinand, când a unit şi celelalte Ţări Române: "Muie Cuza, constipatu'!";
Hitler, în campania electorală: "Veţi primi gaz gratis"! şi evreii s-au înghesuit la mocăciune;
Gagarin, în spaţiu: "Tovarăşi, s-a terminat vodka. Bag pula în luna voastră, eu mă-ntorc!";
Armstrong, pe Lună: "Hai, salut, venim cu gânduri de pace...". Americanii nu ştiau cum să oprească transmisia mai repede;
Ceauşescu, la Revoluţie: "Leano, ne mai futem o dată?";
Băsescu, zilnic: idem;
Boc e politicos şi nu vorbeşte cu gura plină. Eu am plecat la duş şi la examen.
Eu, după examen: "Un fleac. V-am ciuruit!".

Evanescence - My immortal

luni, 24 ianuarie 2011

Lenea înseamnă progres

De ce scriu la ora 2 după-amiaza? Pentru că mi-a fost lene să scriu mai devreme. Am dormit până acum o oră. Dar lenea m-a odihnit. Dacă aş fi fost somnoros, nu că n-aş fi, probabil că n-aş mai fi scris. Oamenilor le era lene să încordeze coşcogeamite arcul ca să vâneze mamuţi, şobolani roz sau rivali. Aşa că au inventat puşca. După care li s-a făcut lene să încarce puşca după fiecare foc, aşa că au inventat mitraliera. Li s-a făcut şi mai lene, ajungând acolo unde mişcatul mitralierei de la stânga la dreapta, pentru defrişarea rândurilor de inamici, a devenit un efort suprauman. Aşa că au inventat tancul şi Audi Q7, defrişatoarele supreme de cretini.
Altor oameni le-a fost lene să calculeze pe hârtie ecuaţii care, oricum, nu le foloseau la altceva decât să ajungă ţintă pentru muie prin şcoli. Au inventat abacul. Le-a fost lene să mişte din degete, aşa că au inventat calculatoare. Acum, lenea de a ieşi la o plimbare se refugiază în joculeţe gen World of Warcraft, unde stai în pat sau cu curul plat pe scaun şi te plimbi prin păduri pline cu iepuri ucigaşi.
Aceeaşi lene, manifestată acut la urcarea scărilor, a dus la apariţia liftului. Lenea de a umbla pe străzi lungi ne-a făcut să facem casele una peste alta. Da, de-asta stăm la bloc, nu pentru că am fi cine ştie ce orăşeni evoluaţi. De altfel, la ţară, oamenii muncesc mult. Cantitatea de lene de la ţară este mai mică decât cea de la oraş, aşa că la ţară casele sunt mici, rare şi făcute din căcat. Câtă motivaţie îţi trebuie să colecţionezi atât de mult căcat încât să-ţi faci casă din el! 
Partea urâtă este că lenea asta ne-a făcut mai comozi. Ne-a adus mai jos de Paleolitic, după cum am demonstrat acum câteva săptămâni. Acum, nu mai suntem în stare să ne demonstrăm superioritatea biologică pentru a obţine un futai. De fapt, cu cât eşti mai leneş şi mai neajutorat, cu atât fuţi mai mult. Dacă mergi pe jos, te duci acasă şi faci o lăbuţă. Dacă mergi cu un Mercedes, faci sex nebun. Invariabil, produci fel de fel de chestii mici şi urlătoare cărora le spui, cu mândrie, copii. Copiii tăi vor fi şi mai idioţi ca tine. Dacă va veni Apocalipsa - şi va veni - ei vor crăpa primii, nu din cauza americanilor care vor fi declanşat-o, ci din cauza propriei neajutorări. De unde să facă ei rost de mâncare, dacă nu vor mai exista supermarketuri? Să vâneze? Păi de-aia a apărut, în Neolitic, arcul. De-aia a apărut, în Evul Mediu, puşca! Să nu ne mişcăm cururile superioare prin pădure ca să ne batem parte-n parte cu ursul. Nimeni nu are şanse în faţa ursului. De fapt, sunt oameni pe care-i face de căcat un popândău. Cum? Ţi-e foame. Foarte foame. Vezi cum iese din pământ ca banul din bancomat un cap de popândău. Ai încredere în reflexele tale, că poate ai fost portar la viaţa ta şi ţi-ai luat câteva mingi în mutra de puturos. Te arunci spre popândău. Lumea ta e popândăul. Dar el e mai şmecher, se bagă la loc şi tu nimereşti cu capul într-o piatră. Mori ca un erou necunoscut.
Aşa va dispărea specia umană. După un cataclism care ne va arunca înapoi în Epoca de Piatră, vom crăpa în accidente petrecute la vânătoarea de popândăi, iar popândăii vor învăţa, din lenea de a căuta morcovi, să vâneze şi ultimii supravieţuitori. Apoi, din lenea de a ne fugări pe câmpii, vor inventa arcul, puşca, mitraliera, tancul... 

Kataklysm - The last effort

duminică, 23 ianuarie 2011

Îndepărtarea (ca să nu spun exterminarea) cerşetorilor

Tramvai. Bine, încep clasic. E toamnă. Revenind. Tramvai. Vrei să ajungi repede în celălalt capăt de oraş, din motive pe care nici eu, nici tu nu vrem să le trecem în revistă. Stai, liniştit, pe un scaun, cu căştile în urechi, asculţi muzică, te uiţi cum trece oraşul pe lângă tine, mai observi un cur obscen de ostentativ etalat din vreo fustiţă care n-are ce căuta toamna afară din casă, te gândeşti la ţigara pe care ţi-ai irosit-o, pentru că a venit tramvaiul când tu abia ajunseseşi la jumătate... Deodată, o voce piţigăiată umple de zgomot ascuţit coşgiugul de fier cu roţi şi-ncepe a blagoslovi de mame şi nepoţi, de taţii noştri, de capră şi de pâine, de bani, copii, bătrâni, încălzire globală, cultura Cucuteni, teorema lui Pitagora, legea 5 din 1974 şi măsele stricate, toate astea pe o melodie mai iritantă ca un şmirghel folosit pe post de hârtie igienică. Pur şi simplu, te simţi epilat anal, dar în urechi. Te contrazici cu tine însuţi şi-ţi vine să scoţi un agument de sub scaun şi să-i dai cu el în cap puradelului infect care te nenoroceşte audio, dar îţi dai două perechi de palme când vezi că, sub scaun, nu e o coadă de lopată sau un stingător. 
Totuşi, trebuie să scapi de animalul care, deja, începe să pută şi se gândeşte să mai dea o cântare. Cea mai mare greşeală pe care o poţi face este să te uiţi la el. De ce ai face asta? Ştii ce voce minunată are. Ştii în ce hal pute a jeg, ţigări şi băutură, deşi nu-i dai mai mult de şapte ani. Ştii că, dacă-i dai un leu, îl bea sau îl fumează. Ştii că, cel mai probabil, are o icoană în mână şi că, deşi eşti într-un oraş de ortodocşi, icoana este catolică. De ce să-i întâlneşti privirea? Nu mai scapi de el şi te alegi cu purici, păduchi, lepră, râie şi alte cinci boli care, oficial, nu există. Dacă trece de tine, poţi răsufla uşurat vreo cinci secunde. Credeai că e singur? Din spatele tău, alt damf te loveşte. Direct în cerebel. vederea ţi se întunecă. E sor-sa!!! Mult mai mică decât puradelul principal, are potenţial imens şi poartă arme infinit mai puturoase şi mai contagioase. Plus că, dacă ai pune mâna pe daltă şi i-ai face o baie, ar putea fi chiar drăgălaşă. Dar nu te lăsa înşelat de aparenţe! Face sex cu fratele ei ca să obţină următoarea generaţie de cyborgi cerşetori cu icoane şi cântări de jale. Chestia mică şi aproape drăgălaşă trebuie şocată cât mai eficient. Te uiţi urât la ea şi-i spui, pe un ton satanic: "Ştiu că tac-tu îi dă mă-tii cu tine în cap" sau începi să-i povesteşti o moarte chinuitoare a unui copil mic, creţ şi împuţit. Îi spui că va ajunge târfă de trei lei muia pe la gară. Şi va ajunge, că de mică e poşta şatrei. Chiar dacă nu o faci să se lase de meserie şi, de câte ori vei trece cu tramvaiul prin locul acela, va trebui să-i repeţi aceleaşi lucruri, cel puţin astăzi te-ai eliberat. Dar şi mâine e o zi... 
Păcat că n-ai voie să foloseşti arme de foc, arcuri cu săgeţi sau siringi cu otravă în tramvai, ca să extermini o dată pentru totdeauna chestiile mici şi negre care umflă contul unor rromânezi înstăriţi sau care, la şase sau şapte ani, beau şi fumează mai ceva ca studenţii.

Pontice - Deva

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Regulamentul Puşcăriei Municipale

Ai omorât pe cineva. Ştiu că ai omorât, că eu te-am instigat la asta. Ai ajuns la bulău şi urmează să ajung şi eu. Normal, trebuie să-mi pregăteşti primirea, că, dacă vine Hristos, toţi luaţi poziţia de drepţi. Pentru mine, totul trebuie să ajungă la nivelul următor. Vreau să văd o pârnaie model când ajung acolo!

1. Puşcăriaşii trebuie să se trezească devreme. Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge, adică apucă să dea cele mai multe ture de celulă cu pula-n cur într-o zi. Va fi premiat în fiecare seară cu o pulă-n cur.
2. Săpunul trebuie păstrat în apă. Alunecă mai uşor.
3. Gardienii nu sunt inamicii tăi. Trebuie să-i respecţi dacă vrei să împartă cu tine provizia de iarbă confiscată.
4. Papă tot din farfurie! E mai uşor săsapi când farfuria nu este unsuroasă şi, dacă ai respectat punctul 3, poate găseşti şi nişte haşiş în fasolea aia. A, credeai că ăla e piper?
5. Adună borcane. Oamenii se epilează în cur cu cioburi de sticlă. Poţi să devii un magnat al cioburilor.
6. Citeşte cărţi de preistorie. Vei afla cum să înarmezi toată puşcăria cu bucăţi letale de ursuleţi de pluş.
7. Învaţă chimie. Vei putea să te droghezi cu vopseaua  de pe pat, umplutura din saltele, varul de pe pereţi, găinaţul de pe pervaz... Dar vei putea să vinzi toate lucrurile astea contra unor servicii sexuale, ca reducerea numărului de aplecări pe care trebuie să le prestezi.
8. Fii artist. Sculptează pizde în colegii tăi de celulă, că ştiu că te-ai săturat să-ţi pută pula a căcat şi să nu-ţi facă nimeni oral.
9. Dă lumea în judecată. Nu contează pe cine şi de ce, poţi să dai în judecată şi Judecătoria. Te mai plimbi şi tu, mai prizezi varul de pe alţi pereţi...
10. Nu te şterge la cur şi fă duş rar. Chiar trebuie să-ţi explic de ce?
11. Oferă-te voluntar. Nu contează pentru ce, oricum nu ţi se spune. Îţi asiguri doza zilnică de emoţii: vei fi trimis la spart pietre sau la dezintegrat roci?
12. Bucură-te de orele de sport. Îţi vei dezvolta rezistenţa, vei putea face de două ori mai multe ture de celulă, deci vei putea să te trezeşti mai târziu.
13. Încearcă să evadezi în ziua eliberării. Ai grijă să fii prins. Mai câştigi timp, că ştiu că-ţi place la bulău!
14. Îmbracă-te în roz. Dacă poţi tu să găseşti ceva roz în toată puşcăria aia, poţi să ajungi director, că ai puteri supranaturale.
15. Dacă nu ai puteri supranaturale, mimează-le. Nu ştiu ce legătură are asta cu puşcăria, dar, dacă tot o arzi clarvăzător, poate afli şi-mi spui şi mie când vin.

Vank - Baladă pentru o minune

vineri, 21 ianuarie 2011

Gramatica limbii române

Doar nu credeaţi că las mizeria aia de post să zacă-n vârful listei, ca diamantul în vârf de căcat! Trebuie să tragi apa după ce te caci, ceea ce fac acum. Gramatică să fie, deci! M-a imspirat un prof afurisit, dar tare simpatic de pe la facultate, care a avut grijă să citească în faţa tuturor studenţilor aberaţiile gramaticale ale unora. A exagerat, că aşa-i stă bine unui prof, să nu înţeleagă scrisul omului şi să creadă că-i analfabet, dar, în rest, a cam avut dreptate. Gramatica e tare grea şi lumea îşi cam bate pula de ea, la fel cum şi-o bate şi de oribilele diacritice. AdiCĂ CĂciuliţele alea de pe ă, â, î, şi de sub ş şi ţ. Oare nu-şi dă nimeni seama că sună ca o pulă bălăngănită de cerul gurii un text fără diacritice? Cum ar fi să citească târfele de la ştiri ca la integrame? Ce s-ar înţelege? Aşa stă treaba şi în scris. Sunt de acord cu cei care-şi critică ţara, entitatea statală în care locuiesc. Dar să-ţi critici tara, adică greutatea ambalajului, este exagerat. Dacă sunt grele hainele de pe tine şi ai sâni tari, dă boarfele jos. Dacă nu, treci în clasa I şi mai învaţă puţină limbă română!
Apoi, există faimoasa formulare "am decât două coaie". De fapt, n-ai decât două şi n-ai decât vreo jumătate de coi, şi ăla moale, pentru că nu eşti în stare să faci diferenţa între "decât" şi "doar". Ştiu, ambele încep cu D, la fel cum "mamă" şi "muie" încep cu M. Oare asta înseamnă că a-ţi iubi mama şi a iubi muia sunt unul şi acelaşi lucru?
Altă aberaţie a gramaticii de baltă porneşte de la cazul acuzativ, PE CARE unii îl maltratează ca Hitler pe evrei. Aţi înţeles aluzia? Tipa pe care am dat-o cu capul de bordură nu e tipa care n-a vrut să mă satisfacă oral aseară. Să mai explic? Plătiţi meditaţii de limba română.
Acum îmi aduc aminte de numărul de "i" din cuvinte sadice de tot cu analfabeţii, precum "copiii", "bulangiii", "albaştrii", "albaştri", "negrii" sau "negri". Negrii nori şi norii negri sunt cam aceeaşi treabă, mai mult sau mai puţin poetică, dar ordinea cuvintelor face diferenţa. Primul cuvânt primeşte articol la fel de des cum primeşte mămicuţa dumitale trebuşoară ruşinoasă pe cartelă. 
Mai are sens să amintesc de fineţuri, gen "majoritatea oamenilor este", nu "sunt", pentru că majoritatea este, nu oamenilor este? Cum ar suna "mie mă duc în Pulahara să bărbieresc nuci de cocos cu limba"? La fel ca "noi mă duc tot acolo". Mai are sens să-mi tocesc tastatura explicând de ce mass media sunt şi nu este? Sau de ce numele se scriu, mereu, dar mereu, cu literă mare? Mai are sens să mă leg de propoziţiile începute cu literă mică? Dacă, pe buletinele voastre, numele de Elisabeta şi Costel sau Vasilica şi Lenuţa (familii de lesbiene? Kinky!)  ar fi scrise cu litere mici, aţi (nu a-ţi) lua (nu lu-a) Poliţia (da, şi numele de instituţii sunt nume) în pulă pe nerăsuflate! 
Mi se (nu mi-se) pare că mi-am chinuit mintea de pomană să educ norodul cretin din jurul meu, pentru că, observ, nu idioţii se adaptează la regulile gramaticale, ci regulile gramaticale se adaptează la idioţi. Altfel, am mânca, în continuare, cireşe, nu cireşi şi pizza, nu piţă. Cred că am dat suficientă muie băloasă pentru o zi. Măcar de-ar băga cineva la cap ceea ce mă chinui eu să propovăduiesc aici, ca un Mesia de treabă ce sunt...

Rammstein - Sonne

Efectele berii asupra omului

Nu că ar fi vreo noutate, dar, sincer, am prea multe beri la bord ca să mă gândesc la altceva... 

Berea te iubeşte. Nu pleacă de pe masă decât dacă beţivanii din jurul tău sau tu daţi cu cotul peste ea.
Bera îţi ridică IQ-ul. A încercat cineva să dezbată probleme de istorie antică, la un seminar, după patru beri? De fiecare dată când am făcut asta, am primit laude mai numeroase decât mi-era mie obişnuit.
Berea te face fericit. Ce faci după o victorie epică? Bagi un maraton de bere ca să îţi poţi picta liniştit propria icoană.
Berea este eternă. Aţi văzut vreodată bar fără bere?
Berea urăşte tramvaiele. Şi eu. Berea te apără de la tramvaie dându-ţi pişare şi luându-ţi gândul de la acele deosebite cutii de conserve pe roţi şi şine.
Berea iubeşte sportul. Te face să te plimbi des până la budă şi înapoi.
Berea este lângă tine când eşti deprimat. Te face să mai uiţi...

Chiar nu am chef să mai scriu, nu neapărat din cauza berii din mine. Pur şi simplu, oricum este prea târziu să mai citească cineva chestia asta şi mi s-a dus, brusc, dispoziţia scriitoare, din motive personale şi independente de beţia de mai devreme. Cândva, săream în sus prin cârciumă, la auzul unor veşti neaşteptat de plăcute. Aş dormi, dar nu mi-e somn şi nici de asta n-am chef...

Il Divo & Celine Dion - I believe in you

joi, 20 ianuarie 2011

Pedepse gratis pentru toţi

Cred că lumea duce lipsă de pedepse. Serios, de la parlamentari la avocaţi, toţi vin cu aceleaşi pedepse în legile şi hotărârile lor. Nu mai este amuzant să stai la un proces pentru că ştii ce se va întâmpla. Fraierul cu faţă de experiment genetic scăpat de sub control va ajunge la puşcărie, indiferent ce a făcut şi indiferent dacă este sau nu nevinovat. În puşcărie, nici măcar nu va beneficia de tratament diferenţiat decât dacă arată ca o pizdă sau se epilează în cur. Sistemul ăsta jurudic nu mai este ce era în vremurile lui glorioase, când puteai să te duci la o execuţie cu floricele de porumb şi să organizezi pariuri gen "cât timp mai mişcă din ochi după ce-l ghilotinează". S-au dus şi timpurile când puteai să loveşti infractorii de la Stâlpul Infamiei cu ce găseai stricat prin frigider. Acum, spre disperarea ecologiştilor frenetici, trebuie să arunci merele mucegăite la gunoi. Erezie! Mă apuc de revoluţionat sistemul. Sugerez alte pedepse, ca să fie puţin entărteinmănt şi în justiţie!

1. Pentru grave abateri de la normele gramaticii, în Paştele şi Crăciunul mamei voastre de analfabeţi, se obligă idiotul să bage nasul în "Gramatica Limbii Române" şi se închide cardea, cu zgomot, peste nasul retardatului, ca să ţină minte să-şi sufle mucii corect gramatical.

2. Pentru furt, se pune curul infractorului pe araci şi i se îndeasă în Găleata Infinitului astfel creată tot ce a furat. Vai de cei care fură maşini sau bocanci, noroc de femeile care fură vibratoare. Asta e, nici o lege nu e perfectă.

3. Pentru viol, se obligă perversul să fute şi mama victimei. Mai ales dacă aceasta este moartă. Excepţie face cazul în care şi mă-sa e la fel de bună. Atunci, se sare o generaţie şi se trece la bunică. Dacă rudele feminine oribile ale victimei sunt de negăsit, se trece la bărbaţi iar, în lipsa acestora, statul va înfiinţa un depozit de babe din care se va lua un exponat pe măsura faptei.

4. Pentru omor mai mult sau mai puţin grav, depinde. Dacă omori un ţigan, vei primi toată averea lui ca răsplată. Dacă omori un om, vei fi spânzurat. Cu sârmă. Ghimpată. În faţa Primăriei. Şi, de gât, ţi se va agăţa o ţintă, ca să arunce tot satul cu legume în tine. Să te înveţi minte să mai omori vreodată oameni!

5. Pentru întreţinerea de relaţii sexuale cu o minorp, jos pălăria, frate! Ai ştiut tu ce-ai ştiut când ai văzut, din lanul de porumb, ce bună poate să fie o copilă de 12 ani. Doar nu e vina ta că se îmbracă exact ca ultima târfă a satului. Pedeapsa asta este pentru zdrenţele din liga de junioare, poate se mai satură şi ele de pulă!

6. Pentru propagandă religioasă, se aghesmuieşte făptaşul cu Sfânta Muie, se răstigneşte cu capul în jos pe crucea de pe turla celei mai catedrale dintre catedrale din oraşul sau satul său, se foloseşte ca ţintă pentru Poliţia Română şi i se scrie, pe un perete al Primăriei, o placă memorială prin care i se atribuie titlul de "cel cu biserica în cur".

7. Pentru fapte de onanism în locuri publice, se aplică pedeapsa penisului pe nicovala fierarului din sat. Dacă nu-i fierar, se ung, în somn, mâinile labagiului cu ardei iute. La următoarea labă, a lui va fi împărăţia usturimii de pulă!

Cred că acest cod penal va avea şi o a doua parte, pentru că deja devine prea lung şi nu-l mai citeşte nici dracu'. Nu m-ar deranja asta, dar nu vreau să văd un onanist cu pula plată zbierând prin tramvai că el nu a ştiut ce păţeşte dacă-şi practică meseria în public. Sper şi eu că revoluţionez sistemul juridic, pentru că m-am săturat de faimoasa replică "riscă X ani de închisoare". Unii chiar o duc bine în puşcărie. Acasă nu au căldură, nu au apă caldă, nu au mâncare gratis, nu-i fute nimeni în cur. Pedeapsa trebuie să fie pedeapsă, ca să plângi în somn din cauza faptei tale. Să te chinui, înţelegi? Totul se rezumă la tortură.

Garmarna - Liten kersti

miercuri, 19 ianuarie 2011

Manifestul Partidului

Chiar aşa, de ce trebuie toate partidele să aibă nume? Cine stă să ţină minte nume gen "Partidul Popular Social Democrat pentru Înfigerea Penisului în Cur"? Votaţi partidul! Luaţi de rumegaţi programul nostru politic.

Noi suntem Eu, pentru că acest partid nu are nevoie de membri!
Susţinem exterminarea elementelor inumane din societate, de genul ţiganilor infecţi (pentru cei neinfecţi avem tot respectul şi, în cazurile indecise, rezervaţii), poliţiştilor care patrulează noaptea şi te suspectează de port ilegal de coaie şi ursuleţilor de pluş.
Susţinem creşterea economică prin legalizarea târfelor, traficului de arme, ierbii şi prin băgarea în amanet a obiectelor bisericeşti din aur. Popa poate să ardă haşiş tămâios şi într-un lighean de rufe cu lanţuri.
Promovăm statul anarhist şi prima măsură de reformă va fi desfiinţarea şi incendierea instituţiilor, sediilor şi personalului din administraţie, armată etc.
Ne dorim afirmarea ţării pentru ce este ea mai bună: calitatea de curvă a celorlalte ţări. Adică, dacă tot punem curul la bătaie, să ne căcăm înainte, ca să le văruim maro penisul vecinilor noştri europeni sau nord-atlantici!
Vom încerca instaurarea unui regim total diferit de cel de acum, care a dat faliment în toată lumea şi cică e nasol. Încă nu ştim ce regim, dar, clar, vor exista deţinuţi politici care să facă drumuri în Columbia, în schimbul mărfii pe care o importăm de acolo.
Vom legaliza crima, violul şi pedofilia cu vagaboande de 12 -13 ani care arată şi se îmbracă exact ca nişte curve cu mare vechime.
Vom construi locuri de futut în toate marile oraşe, comune, sate şi cătune.
Vom mânca porcii din curtea voastră!
Vă vom da găleţi şi pixuri mişto în campanie, deci tot ce scrie mai sus n-are nici o importanţă. Sunt sigur că până şi ţiganii infecţi şi alte ţinte ale exterminării, care vor beneficia de o surpriză când le va ciocni un om cu un puşcoci la poartă, ne vor vota, doar ca să moară cu un pix mişto în buzunar. Ce uşor sunt de manipulat oamenii, mai ales pentru faza cu exterminarea jegurilor ălora! Dacă sunt în stare să isc o revoltă împotriva mea, pot să isc şi una pe care să o conduc împotriva cui vreau eu. Eventual, gramaticii de baltă, curvelor infecte, ţărănoilor ajunşi mari orăşeni sau, în general, oamenilor a căror moacă merită să fie îndesată într-un cur.

Milow - Ayo Technology

marți, 18 ianuarie 2011

Instigare la...

Sinucidere. Împuşcă-te! Chiar o s-o faci? Din cauză că ţi-am spus eu? A, bine, nu te mai împuşca, dă-mi toţi banii tăi şi pe sora ta aia bună!
Omor. Pune mâna pe cuţitul cu care taie mă-ta ceapă şi seceră tot ce prinzi viu pe stradă. Te bagi? Tu chiar mă divinizezi.
Viol. Vezi baba aia de 95 de ani? Nu-i aşa că e bunăciune? Şo pe ea! Eu te fac necrofil. Chiar pot face orice din tine? Trezeşte-te în pizda mă-tii, că mă bagi la puşcărie!
Labă tristă. Marş după uşa de la baie şi recreează-te! Mă distrez mai bine cu baia văruită de altul.
Furt. Fă-mi rost de Rondul de Noapte de Rembrandt, să mi-l pun în baie. Eşti nebun? Eu te motivez, nu te instig! Din partea mea, poţi să-l bagi şi în amanet. Nu comand furturi.
Comportament antisocial. Chiar ai arunca pungi cu căcat de la balcon la un semn al meu sau monstrul aruncător de căcat zăcea în tine dintotdeauna?
Comportanent sexual deviant. Ia la rând toate aberaţiile, de la fetişuri pentru pişat la homopoponărism. Mă îmbogăţesc vânzând filmele porno cu tine.
Asta e lista scurtă de lucruri pe care vreau să le faci pentru mine. Mă excită puterea pe care o am asupra ta sau, să fiu politically correct, puterea cu care autorităţile mă creditează. Ceea ce am scris aici este, se pare, ilegal, pentru că te instig la comportamente indezirabile. Adică, dacă tu faci toate lucrurile astea, eu sunt vinovat că ţi-am dat ideea, nu tu că eşti prost şi ai pus-o în aplicare. Ca să nu mai vorbim că, oricât de genial aş fi, sunt sigur că ideile mele le-au avut şi alţii. Nu mă consider un Che Guevara al faptelor oribile. Nu sunt un Da Vinci al crimei. Nu ai nevoie de mine ca să inventezi omorul. De mine ai nevoie ca să-ţi deschizi mintea, să-ţi accepţi condiţia şi, eventual, să ţi-o depăşeşti. De mine ai nevoie dacă ai chef de sex mult şi de calitate. De mine ai nevoie dacă ai un umor bolnav şi vrei să râzi. Dar încearcă să nu mă faci conştiinţa ta, pentru că, de la a mă admira sau a mă dispreţui până la a fi căţeluşul meu e un drum lung cu o finalitate periculoasă. Te simţi ameninţat? Citeşte altceva şi nu mă infesta pe mine, că nu mă amuzi.

Aesma Daeva - Since the machine

luni, 17 ianuarie 2011

Instincte de criminal?

Îmi plac oamenii care spun lucruri trăznite, de parcă ar fi copii ai căror prinţi primesc bani ca să-i înveţe replici idioate pe de rost. Adică, în concret, mă refer la clasicul citat "eu nu sunt în stare să omor pe cineva". Nu, pe bune? Dacă vin cu o mătură tunată la mă-ta sau la fiică-ta aia care, peste doi ani, e bună şi-acuma şi le fut în faţa ta cu coada măturii, tu stai şi dai note ca la American Idol? Fii serios! Te-ai născut cu instincte ucigaşe foarte bine înfipte în mintea ta despre care nu ştii nimic. 
Am mai scris pe-aici, pare-mi-se, că suntem singurele fiinţe care ucid din plăcere. Da, chiar suntem, că, dacă laşi un copil sub doi ani singur cu o pisică, o omoară fără să clipească, după care râde ca mine când îmi trag coada de măturoi prin mumă-ta şi fiică-ta. Alternativ. Nici acum nu îţi vine să mă omori? Cred că ai o problemă gravă la cap. Sau crezi ce spun psihologii, că, dacă ucizi eşti nebun? Just, în unele cazuri, în care instanţele creierului tău sunt plecate prin Pulahara şi nu cenzurează trecerea instinctului până la nivel de scoarţă cerebrală... adică, atunci când nu te poţi controla. Dar nu eşti nebun dacă mă omori pe mine când mă vezi, după ce am terminat cu târfele alea două, venind cu o răzătoare, o lingură şi o bucată de ţeavă de trei ţoli. Nu vrei să ştii ce fac cu ele. Şi tu chiar ţii la zdrenţele alea două mai mult decât la mine sau la propria ta viaţă, deci ai tot dreptul să apeşi trăgaciul. Şi nu-mi spune că nu eşti satisfăcut! În alte cazuri, tot ce stă în calea plăcerii este propria ta educaţie. Ţi s-a spus dintotdeauna că viaţa este ceva deosebit de preţios. Nu, nu este. E atât de uşor de futut sau de pierdut încât nu valorează doi bani. Numai tu crezi că, dacă îţi faci un hatâr şi omori în chinuri pe cineva, faci cine ştie ce rău. Îţi faci singur un bine, iar societatea urăşte să te vadă satisfăcut. Oamenii urăsc să fuţi mai mult ca ei, să te bucuri de sânge mai mult ca ei, să ai mai mulţi bani şi o femeie mai bună. 
De fapt, dacă omorul nu era o plăcere, nu se gândea nimeni să-l interzică, pentru că nu face nimeni nimic din ceea ce nu îi place. Până la urmă, propriului tău gust i se rupe pula de legislaţie şi de tine în general. Deci, de ce mai există regulile astea, dacă ne prejudiciază atât de mult omuciderea? Pentru că, dimpotrivă, ne face prea mult bine! 
Acest articol precede unul mult mai interesant, care va veni mâine, când Majestatea Mea va avea chef să se trezească din somn. Concluzia este că mă şterg la cur cu Codul Penal şi mă duc să omor nişte oameni. Vă sfătuiesc să faceţi la fel, este foarte plăcut!

Dafydd Iwan - Ywan o hyd

duminică, 16 ianuarie 2011

Mămăliga, hailendăr de România

Mi se făcuse foame peste noapte. Foamea nocturnă este cea mai nenorocită foame. Nu-ţi poţi găsi liniştea până când stomacul nu-ţi este bine burduşit. Eu, unul, parcă sunt vârcolac. Da, ştiu, teoretic, nu este sănătos să bagi în tine la trei dimineaţa, dar e decizia mea, aşa că alinierea la perete şi gura deschisă! 
Am făcut, deci, supraomenescul efort de a mă da jos din pat. Am căutat ceva bun şi care nu trebuia gătit, pentru că nu fac parte din categoria deranjaţilor psihic care gătesc la ora aia. Am fost mai uşurat ca după futai când am descoperit un zăcământ de mămăligă! Uscată, decolorată, cam tare, cam veche, dar comestibilă, mă aştepta numai pe mine, exista pentru a fi scoasă la lumină şi valorificată! Şi am început eu să gândesc, pentru că mâncarea mereu îţi dă idei. Mămăliga e bună şi după două zile, uscată, prăjită sau coaptă în cuptor. Mămăliga este mai eternă decât zeii. Când specia umană va da mult aşteptatul colţ, va lăsa în urmă tone de mămăligă pe care o vor consuma carcalacii de bucătărie. Vă jur, carcalacii de bucătărie dopaţi cu mămăligă uscată sunt viitorul! Ei vor crea noua tehnologie şi Noua Ordine Mondială, dacă nu cumva au început de acum. Obama are un borcan cu gândaci pe care-i îndoapă cu mămăligă şi care-l sfătuiesc ce să facă el cu America şi cu lumea. Iranul va fi atacat cu bombe nucleare pentru că un gândac va ordona asta!
Mămăliga are şi rădăcini îndepărtate în trecut, nu numai crăci îndepărtate în viitorul nostru entomologic (căutaţi în DEX). Dacii, când li se făcea foame de la fumat iarbă sau când voiau să aibă după ce trage o beţie, mâncau protomămăligă sau paleomămăligă. Diferenţa dintre paleomămăligă şi neomămăliga de astăzi este porumbul care, în timpurile acelea, era stropit cu căcat de vacă, nu cu jumătate din tabelul periodic. 
Nu vă lăsaţi, însă, induşi în eroare de pseudomămăligă! La categoria asta s-ar încadra mizeriile pe care le fac englezii, nemţii sau italienii. Poate semăna cu neomămăliga noastră, dar nu este tolerată de gândacii de bucătărie, nu este bună după două zile, nu merge cu brânză, usturoi, sarmale, friptură, cârnaţi şi, în principiu, orice, deci nu este valabilă. Dacă gândacii viitorului vor consuma mizeria aia, probabil că vor evolua în Homo Sapiens. Aşa am apărut şi noi, până la urmă. Dinozaurii făceau mămăligă de proastă calitate...
Nu mă întrebaţi ce m-a apucat să scriu despre mămăligă şi s-o pun la baza evoluţiei lumii vii. Ideea de bază e că mămăliga ne va supravieţui, va alimenta următoarele mari civilizaţii şi m-a scăpat pe mine de foamea de la trei dimineaţa. Acum pot, şi eu, să termin de citit terfeloagele de la preistorie generală, că mâine am examen. Nu-mi uraţi succes, dar care-mi face un oral după scris?

Epica - Our destiny

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Pare rău şi pare bine...

Am văzut la cineva un articol asemănător pe care nu am de gând să-l imit decât la nivelul ideii de a scrie lucrurile pentur care îmi pare bine şi lucrurile pentru care îmi pare rău. Deci, înainte ca fanul meu anonim să-nceapă a-mi da "naşpa" şi la postarea asta, ocazie cu care-i mulţumesc pentru efortul de a-mi deschide blogul, să vă intre bine în cap că nu plagiez şi, dacă vi se pare, totuşi că o fac, luaţi-vă un bon de ordine şi aşteptaţi, în linişte, să-mi sugeţi pula, pentru că eu am fost deontolog şi am citat sursa.

Îmi pare bine că:
  • Am suficientă minte încât să-mi pot bate penisul de foarte mulţi oameni;
  • Şi ţiganii mor câteodată;
  • Caşcavalul este mai ieftin decât telemeaua, în unele locuri;
  • Curvele de la gară sunt ţigănci. Altfel, aş fi cheltuit banii de ţigări;
  • Primesc atenţie din partea cretinilor, semn că mesajul meu îşi atinge ţinta;
  • Voi deveni celebru. Aşa, din ce în ce mai mulţi cretini îmi vor recepţiona mesajul;
  • Scriu corect în limba română, ceea ce-mi dă o aură de academician sau ceva;
  • Îmi creşte IQ-ul când beau mult;
  • M-am născut într-o ţară de căcat. Ce mai criticam, dacă totul era bun?
  • Există ţări mai de căcat ca a mea, deci am unde să plec după ce termin România;
  • A existat un om pe nume Hitler;
  • Evreii conduc lumea;
  • Eşti prost şi crezi ce am spus mai sus;
  • Mă înjuri;
  • Acum, însemn ceva pentru tine: javra de om care te-a făcut pe tine prost.
Îmi pare rău că:
  • Nu se mai fabrică epidemii ca pe vremuri;
  • Progresul medicinii elimină selecţia naturală;
  • Nu se mai nasc asasini buni de ceva;
  • A murit Hitler;
  • Nu am bani de caşcaval;
  • Am fost botezat. Nu m-a întrebat nimeni dacă vreau asta;
  • Sunt om. Nici asta nu a fost alegerea mea;
  • Am rămas fără ţigări;
  • Nu-şi bagă mai multă lume pula în lumea asta, ca să facem, dracului, ceva din ea;
  • Ascult muzică prea bună ca să fi auzit norodul de ea;
  • Nu mă pot abţine din a vorbi porcos, chiar dacă asta poate fi excitant pentru unele persoane;
  • Deşi excit multe persoane, nu pot să culeg roadele;
  • Nu că n-aş putea, dar nu vreau;
  • Aproape că am terminat şi a doua cană de cafea şi trebuie să-mi fac alta;
  • Am de citit nişte terfeloage, deci trebuie să mă opresc aici;
  • Asta a fost o pauză de scris, în loc să fie pauză de ţigară.
Sper că am fost suficient de clar şi de exhaustiv încât să nu isc acuzaţii inutile. Cât despre autoarea ideii, sunt sigur că nu se va supăra pe mine. Aşa că nu mai faceţi voi pe apărătorii moralităţii şi treceţi, un pic, la perete.

Phoenix - Ştima casei

vineri, 14 ianuarie 2011

Sex oral? Imediat! Vi-l împachetez?

Ce ruşine, şoc şi groază, ce tsunami pe Bahlui poate fi practicarea unei activităţi atât de inocente şi de plăcute, pentru nişte omuşteni cam încuiaţi, mai mult plimbaţi prin biserici decât prin lume sau prin biblioteci, Doamne, fereşte! Biblioteci! Departe de ei gândul.
Hai să fim un pic, oleacă şi-o ţâră de logici, ce-i aşa păcătos la introducerea botului în proverbiala oală cu smântână sau fumarea trabucului suflecat? Până şi terminologia vulgară pentru deosebita trebuşoară sună cam nasol. Cu ce a greşit umanitatea să ajungă să fie condamnată în asemenea hal? Pentru că, între noi, cunoscătorii, fie vorba, se ştie, există două categorii de persoane: cele care recunosc şi cele care nu recunosc că practică. Dar sunt prea comercial, prea multă lume ştie asta. La fel de multă lume ştie că pizda are gust bun şi buzele fac minuni pe ştremeleag. Vorba ceea, nu faci cu pula ce poţi face cu limba, iar, la celălalt capăt al lunguieţelor organe, fie ele penisuri sau limbuţe, plăcerea este de nedescris, căci tuturor ne place să fim la capătul orgasmic al oralităţii, ca să-i spun aşa. Nu că pula mea ar fi folclor, să se plimbe din gură-n gură, sau limba mea staţie de pizdobuz, dar un 69 sau două îţi sunt suficiente ca să aprofundezi cunoaşterea adevărului absolut şi ca să-ţi apreciezi viaţa la justa ei valoare, că, v-aţi prins, viaţa nu-i doar mâncare, căcare, fotbal şi politică! Şi nici aşa curvă nu e, din moment ce ne-a blagoslovit pe toţi cu organe sexuale pline de terminaţii nervoase numai bune pentru dezmierdat cu poftă. Până şi poeţii Paraziţi concluzionează prematur, adică din titlu, că muia e ruptă din rai, deci ce argumente mai vreţi să auziţi?
Ar spune preoţimea şi cei ce rulează joint în foaie de Biblie că e păcat mare să-ţi foloseşti resursele interne şi lăptoase în alte scopuri decât cel al producerii de puradei pe bandă rulantă. Dar, preasfinţite părinte, tu nu te mai saturi de dat muie până nu te exorcizezi la preoteasă în carii? Căci Sfântul Duh tot la scorbura cea de toate zilele trage. Cât despre partea femeiască, ce se risipeşte când o lustruieşti, părinte, cu aspra şi ascuţita-ţi limbă antrenată cu succes prin seminarul teologic sau prin puşcăriile comuniste? O fi plăcerea femeiască un tabu bisericesc misterios? O fi plăcerea-n general arma dracului? Păi pentru ce lupţi, popă prost, o viaţă-ntreagă, dacă nu s-ajungi în paradis, unde altceva decât plăcere nu-i? Ce te faci dacă paradisul înseamnă buze pe catarg de dimineaţa până noaptea? Stai pe bară sau lăcuieşti bastoane?
Şi-ar mai spune, în fine, ruşinoşii neamului că e scârboasă atingerea de savarină sau pişcot cu caverna bucală, pentru că, cică, ar fi murdăreală multă acolo, jos. Doamnelor şi domnilor, vă anunţ că gura umană, una dintre cele mai infecte din regnul animal, pe care o pupaţi fără probleme, este mult mai jegoasă decât preacurata pizdă sau preamărita pulă. În primul rând, gura ia contact cu mediul. Celelalte probleme, dacă sunt bine dresate şi îngrijite, stau la locul lor şi ies la iveală doar în condiţii controlate. În al doilea rând, în gură bagi mâinile, după ce le pui unde au scuipat toţi aurolacii municipali. Pula nu cred că ţi-o bagi pe-acolo. Poate doar la pizdă faci confuzie şi bei tantum rosa în loc să te speli cu ea, drept pentru care rişti, cel mult, să duhneşti ca o fermă de porci, caz în care, ruşinoaso, poţi sta liniştită, că nicio limbă obraznică nu se va apropia de tine.
Înţelegeţi, deci, sper, că oral nu-i doar folclorul, ce-i frumos nu-i şi păcat, iar preaveneratul vostru zeu, aşa gelos şi corupt cum e, ar trage şi el o muie dacă ar avea cui. Aşa că nu vă mai ruşinaţi de ceea ce vă place tuturor, găsiţi motiv mai bun de sinucidere morală, cum ar fi faptul că folosiţi o scobitoare de două ori, vă spălaţi în urechi cu acelaşi capăt al beţişorului, vă lingeţi degetele după ce foraţi în nas, faceţi biluţe din scamele din buric, vă examinaţi brânza de pe pulă înainte de a o spăla sau vă mirosiţi ciorapii pentru a vedea dacă chiar este nevoie să-i spălaţi. Limbă-ntinsă şi buze groase tuturor!

T.A.T.U. - All the things she said

joi, 13 ianuarie 2011

Mai taci, dracului, din gură!

Poţi să-ţi îndeşi o şosetă-n gura aia plină cu dinţi galbeni şi să te opreşti din molfăit limba aia scârboasă care deja a căpătat o culoare mov şi te aşteaptă şi pe tine? M-am săturat să ascult predicile tale bazate pe cel mult ceea ce tu numeşti experienţă de viaţă. Îmi spui că, pe vremea ta, că altă expresie cretină şi stereotipă nu eşti în stare să găseşti, nu aveai timp să te gândeşti la politică, să filozofezi la o bere, să te uiţi după o tipă, să scrii ceva sau, pur şi simplu, să leneveşti singur cu gândurile tale. Tu dădeai de mâncare la porci, culegeai iarba din grădină, duceai vaca la păscut şi te culcai la 6 seara, mai mult mort decât viu. Tu ai făcut armata şi spui că asta te-a făcut bărbat, cu toate că nici pula nu ţi se mai scoală, ba, mai mult decât să zvâcnească prin somn nu face. Şi ce-ai rezolvat? Ai luptat intr-un război care nu a fost al tău. Ai fost luat prizonier după trei zile, pentru simplul motiv că nu au vrut inamicii să consume bunătate de glonţ pe tine, iar ăsta a fost cel mai mare noroc al vieţii tale de căcat. Ai produs, în colaborare cu o târfă infectă de pe frontul de est, o progenitură care şi-a găsit o pereche la fel de cretină şi de limitată ca ea. Aţi suferit, la grămadă, într-un căcat de apartament cât o cutie de conserve şi aţi aşteptat, în lâncezeala voastră, o a treia generaţie care să vă târască afară din epica piscină cu căcat gălbui în care chiar începuse să vă placă. V-aţi uitat de pe margine la o revoluţie care este la fel de palidă între revoluţii cum eşti tu între oameni. Aţi eşuat, ca nişte balene neajutorate, într-o lume care trece pe lângă voi, care face într-o zi ceea ce n-ai făcut tu în toată viaţa ta de căcat şi, acum, tu ridici pretenţii. Vrei să-ţi bage cineva aberaţiile în seamă, teoretizezi nişte principii despre care nici măcar nu ai auzit şi te aştepţi să fii băgat în faţă peste tot. Ghici ce? Eu fac parte din lumea aia care face într-o zi mai mult decât ai reuşit tu să faci în căcatul tău de viaţă care mai are puţin şi se duce, în sfârşit, dracului, că ai săturat lumea de tine! Nu am nevoie să fiu recunoscător pentru ceea ce nu ai făcut, eu sunt aici să îmbunătăţesc tot ce au realizat ăia care-ţi sunt abia nepoţi. Eu sunt aici să şterg definitiv cu buretele mentalitatea ta de iobag, pentru că nici măcar ţăran nu ai fost. Eu sunt aici să-ţi aduc aminte că asta le-ai fi spus şi tu dobitocilor de fanarioţi dinaintea ta, dacă ţi-ai fi dat seama că lumea e mai mare decât pizda vacii cu care aveai tu fantezii zoofile când erai mic. Deci poţi să-ncerci măcar să-ţi accepţi rolul de gunoi al istoriei, să recunoşti că eşti depăşit, să nu mai ieşi din casă, să nu mai fii o bilă legată de picioarele noastre, să nu mai pretinzi să ţi se dea întâietate în alt loc decât în cimitir şi să te consolezi cu gândul că am să ajung şi eu la fel ca tine, să nu înţeleg nimic din viaţă? Diferenţa e că eu nu mă bag în ceea ce nu înţeleg, nu dau sfaturi de care n-are nimeni nevoie şi, ca să fiu enervant până la capăt, ceea ce ţi se părea ţie lux acum nici tu nu mai ştii cât timp mie mi se pare pielea pulii, deci e normal să-mi doresc mai mult. Da, sunt nemulţumit, dar fac mai mult decât să pun piedici oamenilor care vor să meargă înainte! Şi, nu, nu mă ridic de pe scaun când ai tu chef să mergi gratis cu tramvaiul, pentru că tu te plimbi, eu sunt în sesiune, am 4 kg de laptop şi două de caiet în geantă, plus un cap cât o baniţă din cauza ta şi a referatului pe care trebuie să-l fac!

Rammstein - Rosenrot

miercuri, 12 ianuarie 2011

Legalizaţi ouăle Kinder şi iarba!

Nu numai că americanii sunt conştienţi de reputaţia de cretini notorii pe care-o au, dar chiar se străduiesc să-şi consolideze pe zi ce trece renumele câştigat în două sute de ani de pseudodemocraţie sau ce căcat de regim evreiesc au ei acolo. O ştire de-a canadienilor, care îşi iubesc vecinii la fel cum iubim noi ungurii, spune că vameşii din State au pus sechestru nu pe casa, corporaţia sau imperiul unei tipe, ci pe oul Kinder pe care a îndrăznit să-l transporte peste graniţă. Idioţii au crezut că oul e marfă de contrabandă, pentru că, în imperiul lor, ouăle Kinder sunt interzise. Că aşa vrea penisul lor negru! Motivul ar fi acela cum că plozii lor, fără îndoială, mai cretini decât ei, ar putea să se înece cu părţile mici ale jucăriilor din ouă, la fel cum se înecau, pe vremuri, stagiarele de la Casa Albă cu pulă prezidenţială albă. Bun, legislativul americănesc nu are încredere în capacitatea părinţilor de a-şi supraveghea progeniturile infecte, ceea ce are sens, dar de ce nu scoţi şi prezervativele, preoţii catolici şi firele de iarbă în afara legii? Pentru că şi cu alea se pot îneca puradeii supraponderali, mâncători de căcat deghizat în carne tocată. De altfel, bine că e legal să deţii arme de foc de la 16 ani, chiar şi dacă eşti nebun la creierii capului. Oare cu gloanţe nu se pot îneca jigodiile mici? Şi, hai să ne ducem în absurd, presupunem că mor sute de mii de plozi după ce înghit simpaticele jucărioare Kinder. Care e paguba? Oricum America are o problemă demografică şi oricum se nasc numai retardaţi acolo. Şi partea cea mai bună abia acum urmează: canadianca neştiutoare a primit o scrisorică de şapte pagini (???) din partea autorităţilor văcăreşti, în care neamul lui redneck cere voie femeii să distrugă extrem de periculosul artefact nuclear confiscat. Nu e bai, pot să-i trimită comoara înapoi, dar costă vreo 250 de dolari soluţionarea conflictului diplomatic. Al patrulea Reich a confiscat, numai anul trecut, 25.000 gren... pardon, ouă Kinder. Ilegale, normal.
Dragi tovarăşi, militaţi pentru legalizarea oului Kinder şi a ierbii! Dacă iarba e pentru copii, ouăle Kinder vor extermina populaţia americană şi vom scăpa şi noi de o pulă mare de supt.

Nathalie Cardone - Hasta siempre comandante Che Guevara

marți, 11 ianuarie 2011

21 de întrebări pentru Dumnezeu

1. N-ai şi tu o ţigară?
2. Ai băut vreodată înainte să creezi o lume?
3. Eşti misogin de ai făcut atâtea curve proaste, sau doar te grăbeai?
4. Ţi-ai vândut sufletul Satanei?
5. Ai un altar satanist în dormitor?
6. În afară de Maria, ai mai tras ceva pe pulă?
7. Mai ai copii ca ăla?
8. Mai ai fraţi?
10. Ce părere ai despre eutanasie?
11. Ai planuri mari pentru 2012, sau faci ce faci în fiecare an, adică te caci divin pe limbile noastre?
12. Dacă Pământul e aşa special pentru tine, de ce nu l-ai făcut pătrat?
13. Dacă nu-ţi plac homosexualii, de ce ai umplut lumea cu ei? Sau îţi plac, nebunule?
14. Moise are curaj să bea din Marea Roşie? (Asta e pentru cunoscători).
15. Tu ai curaj să bei din Marea Roşie?
16. Dacă nu, de ce mai umpli toate pizdele cu sânge o dată pe lună?
17. Cât e ceasul pe lună?
18. E adevărat că primeşti femei în rai, pe ascuns?
19. E adevărat că ai picat examenul pentru obţinerea permisului de conducere?
20. E adevărat că-ţi urăşti creaţia?
21. E adevărat că eşti brăilean?

Byzantion - Pe Tine Te lăudăm (LOL?)

luni, 10 ianuarie 2011

Manifest împotriva propagandei lânoase

Dacă tot am ajuns în sfera părului feminin, sau în domeniul biluţelor alcătuite din el, să analizăm, un pic, religia pe care doamnele şi domnişoarele şi-au format-o în jurul lăudabilei acţiuni de a te bărbieri, dracului, dacă eşti flocoasă ca o oaie! Să ne înţelegem de la început, nu am nimic cu ideea de a te defrişa, pentru că femeia-pădure sau Muma Pădurii nu mă atrag deloc, aşa cum s-a putut citi în articolul anterior. Dar, de aici şi până la a construi un cult animist în jurul cositului e cale lungă. Să privim problema sistematic.

Două fete se întâlnesc pentru prima oară. Îşi dau mâna sau se miros la cur, nu ştiu exact ce fac, încep să vorbească despre muzică sau despre vreme şi, după o îndelungată conversaţie constructivă de vreo cinci minute, încep să pălăvrăgească despre cum masacrează ele pădurea ecuatorială:
-Auzi, fată, dar tu cu ce te epilezi?
-Cu ceară, fă, dar e naşpa că doare ca pula!
-Hai fată, că pula nu doare dacă nu e de cal. Revenind, dar.. acolo, la subbraţ cu ce te epilezi?
-A, acolo, cu lama, ca să mă fac păduroasă, că mai sunt şi de-ăştia cărora le place jungla!
-Vai, fată, aşa şi eu, şi am încercat să-mi bag şi în cur lama, ştii, ca să se amortizeze când o iau la Nămoloasa, dar mi-am tăiat gaura curului, fată!
-A, eşti proastă, fă, în cur nu te razi, îţi îndeşi un dop de ceară şi-l smulgi sau dai cu cremă!
-Vai, dar crema aia pute!
-Păi şi curul tău pute!

Şi de la asta încep a se certa. Nu că noi, bărbaţii, nu am avea motive cretine de ceartă, dar nu cred că mi s-a întâmplat vreodată să mă laud unui băiat că am coaiele mai chelboase ca ale lui sau în ce sens îmi dau eu ture cu lama în jurul pulii. Nu pentru că pula mea ar fi vreun tabu, în fond, e domeniu public, poate să se suie cine vrea în ea, dar, aşa cum Primăria nu afişează strategiile de măturat căcatul de pe stradă pe toţi stâlpii, nici eu nu discut cu lumea despre cum tund eu gazonul din jurul catargului. Nu interesează pe nimeni la cât timp ies cu coasa la treabă, nu interesează pe nimeni dacă Mobutu Sese Seko Nkuku Ngbendu Wa Za Banga (aşa mi-am botezat eu pula) este sau nu Yety sau Big-Foot şi, cu atât mai puţin, nu interesează pe nimeni ce pesticide folosesc sau nu.
Daţi-vă seama, enoriaşii mei scumpi, că ar suna ca dracu' să vorbesc despre amănuntele astea în public, dând detalii tehnice despre podoaba mea lânoasă. O femeie cu pielea netedă este frumoasă, plăcută la atingere şi mai sexy decât Jane of the Jungle. De ce trebuie să-mi strici tu, pizdă proastă, imaginea din minte, făcându-mă te compar, în mintea mea, cu un mamut, o oaie, un ştiulete de porumb sau un mărăcine? Atâta timp cât, dacă aş risca, prin absurd, să te ating, nu m-aş înţepa în tulee sau nu mi s-ar spânzura penisul de lianele de care ai agăţat harta de la intrarea în vaginul tău imens, eşti bună aşa cum eşti şi nu mă interesează cum erai înainte şi nici imaginea ta stând în baie, într-un halat odios, roz, cu o moviliţă de fire negre şi creţe la picioare. Cu atât mai puţin, nu îmi doresc să te vizualizez adunând toţi flocii ăia cu măturoiul, aşa că în cearcă să continui discuţia ta banală despre muzică, vreme, şcoală, astrofizică, teoria cuantică sau revenirea în tendinţe a culorii roz şi lasă-ţi secretele de budoar pentru cine pizda mă-tii vrea să ţi le audă. Oricum, nu le vorbi cu o tută pe care o ştii de cinci minute şi nu în prezenţa oamenilor!

Epica - Resign to surrender

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Sex cu femeia bărboasă

Când piticuţii infernali au terminat de făcut din respiraţie de peşte, pană de şarpe şi barbă de femeie ciocănosul lui Thorr (a se citi, dracului, o carte ca să aflaţi ce căcat mănânc aici), n-au făcut o treabă mai bună, că n-au reuşit să bărbierească toate femeile. Aşa a ajuns o cunoscută colegă de facultate să aibă mustaţă mai mare ca a mea când mă cert cu lama. Dar ar fi interesant un futai ca la Mărăşeşti cu ea!

Te întind pe pat... Îmi scutur penele şi firele de păr de pe tricoul meu cu Harley Davidson. Îţi lipesc o palmă udă peste mutriţa ta cu buze flasce şi păduri de nepătruns fără macetă. Să te înveţi minte să-mi mai profanezi tricoul! Îmi apropii buzele de ale tale. Nu pot, nu mi-am luat Land Rover-ul şi mai sus menţionata macetă. Pe tine nu te sărut. Încep să-ţi deschei, încet, nasturii îngălbeniţi de la bluza ta slinoasă. Pe la tine, prin Paleolitic, nu a apărut maşina de spălat? Îmi place sutienul tău. E gol ca borcanul meu de castraveţi, terminat aseară. Stai, nu e gol! E plin cu bube şi cu ghemotoace de păr. Nu vreau să ştiu dacă le vomiţi sau acolo cresc. Curiozitatea nu mă lasă în pace. Deci ai păr şi pe piept. Nu te sărut nici acolo, plus că emani nişte duhori... Spune-mi sincer, a murit cineva în gura ta? Ai făcut sex în cimitir înainte să vii la mine? Mă excită oroarea, dar tu exagerezi! Îţi trag, încet, pantalonii. Şi izmenele. Şi gogoşarii. Şi furoul. Şi dau de tundră. Picioarele tale făcute din beţe de chibrituri ies dintr-un tufiş mai epic decât cel mai epic tufiş pe care l-am văzut vreodată. Încerc să găsesc nişte chiloţi acolo, în adâncuri, dar nu găsesc nimic. Îmi ţin respiraţia şi mă uit mai de aproape. Draga mea, eşti cumva bărbat? Îmi spui că nu, dar îmi vine greu a crede. Mi-e frică să nu mă trezesc cu un salam bărbos în cur. Sau să mă lovească peste frunte o sculptură terentiană. Te-aş pătrunde, dar, sincer, nu găsesc abisul nici măcar după miros. Deja, tot dormitorul miroase ca un abator abandonat cu tot cu jumătăţile de porc. Mă duc la baie, mă piş în scârbă şi pun mâna pe o lamă de ras. Gilette? Prea bună pentru tine. Bag mâna în punga cu lame de doi bani kilogramul şi o aleg pe cea mai ruginită. Mă-ndrept, lasciv, spre tine, cu ea (cu lama) în mână. De ce te sperii? Te fac frumoasă! Îmi spui că te ia vântul fără podoaba ta. Ai o religie care spune asta, sau îţi baţi joc de mine? Te împachetez, cu grijă să nu-mi prind hainele în toată sârma aia ghimpată, într-un prosop cu care m-am şters la cur când am rămas fără hârtie în miezul unei diarii orgiastice şi zbori pe geam. Incredibil, în ziar, apare cel mai bun titlu din istoria jurnalismului: "Ghemotoc gigant de blană în Iaşi. Autorităţile caută pisica-elefant". Şi eu sunt pisica. Poţi să-mi spui pisi, ziarizdo!

Blackmore's night - Home again

vineri, 7 ianuarie 2011

Nu mă mai satur, dracului, de lesbiene!

Ah, ce fenomen mai sublim ca o ploaie rece de vară, mai confortabil ca spiritul Crăciunului şi mai savuros ca sângele lăsat de mielul de Paşti pe iarbă poate fi lesbianismul uman! Că doar nu o fi fost să dau din top literatură mezonoctică vineri seara. Oamenii lesbieni sunt fascinanţi, jur! Dar să lăsăm bărbaţii, pentru că noi, în majoritatea noastră, suntem lesbieni, excepţie făcând cei care salivează la reclamele la Fuchs, văzând singurul context legal în care un copil ia salamul în gură.
Să ne rezumăm, deci, la femei. Oripilate de ideea lesbianismului, îşi expun scârba ipocrită ţinându-se de mână între ele. E ca şi când aş gâdila rozeta unui anus păros de bărbat spunând că mi-e scârbă de bulangii. Chiar atât de demagogic şi ipocrit poate fi discursul feminin? Şi ne mai cer să le credităm cu raţiune... Să categorisim, deci lesbienele.

1. Lesbienele din filme sunt lesbienele ideale. Epilate la cavernă, fără nevoie de hartă sau GPS la intrare, sunţirele, chiar frumuşele, îşi unduiesc limbuţele rozalii peste orificiile la fel de rozalii şi apetisante, ca şi când ar face asta dintotdeauna. Şi chiar o fac dintotdeauna. Sunt lesbiene profesioniste, primesc bani ca să ne-nveţe pe noi cum se face un cunnilingus ca la carte. De fapt, dacă dai de o gaură care te atrage atât de mult încât să-ţi doreşti să bagi botul în oala cu smântână, din filmele porno cu lesbiene trebuie să te inspiri, pentru că numai o femeie poate face perfect ceea ce-i place să i se facă. Şi, pe deasupra, mai sunt şi bune cu spume lesbienele de prin filme. Păcat că sunt doar lesbiene de celuloid, pentru că...

2. Lesbienele din viaţa reală sunt, în proporţie de 50%, urâte cu draci. Sunt atât de urâte, că te-ntrebi vreo trei luni dacă sunt fete sau băieţi. După ce se-mplineşte sorocul celor trei luni, ai revelaţia: "A, sunt lesbiene"! Da, asta explică multe, dar de ce trebuie să arate ca femeile măritate care nu se epilează pe picioare, poartă haine oribile, îşi umplu, parcă, intenţionat mutrele de găuri, îşi usucă buzele, nu se spală pe dinţi şi poartă părul mai scurt decât neamul lui Skinhead? Probabil, pentru că ele ştiu ce le atrage pe femei: chelboşii mici şi păroşi pe corp, graşi cât vaporul şi, pe cât posibil, cu pula cât mai mică. Dar nici prea mică, să nu le-auzi în pat, autoritare, strigând ca turcii la Rovine "Mai adânc"!

3. Lesbienele bune din viaţa reală sunt făcute în ciuda lui Atârnache. Se-mbracă atât de bine şi sunt atât de... decorative, încât îţi vine să te sinucizi, să ajungi la Dumnezeu, să-i aplici vreo două palme bine plasate şi bine dozate, să o fuţi pe Fecioara Maria şi să te-ntorci cu Sfânta Bardă, să le despici pe târfele lesbiene, de bine ce arată şi de inaccesibile ce sunt. E just, în relaţiile lor ciudate, ele joacă rolul feminin, dar de la a juca un rol de pizdă până la a fi bunăciunea supremă e drum lung. Mai liniştiţi-vă şi voi, că e suficient să sculaţi clitorisuri, nu toţi caltaboşii ciclopi din oraş!

iată, dragii mei, cum şi-a bătut eventualul Creator pula de toţi bărbaţii, plantând, în locuri strategic alese, lesbiene care-ţi întorc ochii, filme documentare despre ele pe Youporn, baruri de bulangii în care îţi vine să intri cu o pernă lipită de cur numai pentru perechea aia de târfe bune care se pipăiau în draci la intrare şi nostalgii despre limbuţe catifelate care se ating lasciv în mirosul suav şi umed de pizdă încinsă bine la foc mic! Când mai aud şi de prostituţia sacră din cultele orientale anatoliene, îmi vine să inventez eu maşina timpului, să iau premiul Nobel pentru ea şi să mă duc dracului în timpurile alea glorioase în care tot ce purta pizdă, de la femei la pisici şi unii copaci care au dispărut între timp, putea fi futut în stilul cel mai barbar cu putinţă!

Nightwish - Ever dream